Gerhard Armauer Hansen

Gerhard Armauer Hansen
Gerhard Armauer Hansen
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Bergen, Suedia-Norvegia Modificați la Wikidata
Decedat (70 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Florø⁠(d), Sogn og Fjordane, Norvegia Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
Frați și suroriKlaus Hanssen[*][6]
Johan Irgens-Hansen[*][6]
Amalia Hansen[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Norvegia Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic
patolog[*]
anatomist[*]
dermatolog[*]
zoolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitenorvegiană[1] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăComuna Bergen[*][5]  Modificați la Wikidata
Domeniulepră  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Oslo
Bergen Katedralskole[*][[Bergen Katedralskole (upper secondary school in Norway)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiDet Norske Videnskaps-Akademi[*][[Det Norske Videnskaps-Akademi (academy of sciences)|​]][6]
Det Kongelige Norske Videnskabers Selskab[*][[Det Kongelige Norske Videnskabers Selskab (academy of sciences)|​]][6]
Norsk Kvinnesaksforening[*][[Norsk Kvinnesaksforening (Norwegian women's and girls' rights organization)|​]]  Modificați la Wikidata
Premiiridder av 1. klasse av St. Olavs Orden[*][[ridder av 1. klasse av St. Olavs Orden |​]] (din )[6]  Modificați la Wikidata

Gerhard Henrik Armauer Hansen (pronunție în norvegiană [ˈɡæ̂rhɑɖ ɑrˈmæ̀ʉər ˈhɑ̂nsn̩]; n. , Bergen, Suedia-Norvegia – d. , Florø⁠(d), Sogn og Fjordane, Norvegia) a fost un medic norvegian al secolului al XIX-lea, rămas în istorie pentru că a identificat bacteria Mycobacterium leprae în 1873 drept agent etiologic⁠(d) al leprei.[7][8] Munca sa remarcabilă a fost recunoscută la Congresul Internațional de Lepră ținut la Bergen în 1909.[9]

Viața

Hansen s-a născut la Bergen, Norvegia, și a învățat la Școala Catedralei din Bergen⁠(d). A lucrat la Rikshospitalet⁠(d) din Christiania (astăzi Oslo) și ca medic în Lofoten. În 1868, Hansen a revenit la Bergen să studieze lepra în timp ce lucra la Spitalul Lungegård cu Daniel Cornelius Danielssen⁠(d), un cunoscut expert.[10]

Lepra era considerată în mare parte o boală de origine ereditară sau miasmică⁠(d). Hansen a concluzionat, pe baza studiilor epidemiologice, că lepra este o boală transmisibilă cu o cauză specifică.[11] În 1870–1871, Hansen a călătorit la Bonn și la Viena să dobândească pregătirea necesară pentru a-și demonstra ipoteza.[12] În 1873, a anunțat descoperirea organismului Mycobacterium leprae în țesuturile tuturor oamenilor afectați de boală, deși nu a identificat acel organism drept bacterie, iar sprijinul primit a fost redus.[12] Descoperirea a fost realizată cu un microscop „nou și mai bun”.

În 1879, Hansen i-a dat probe de țesuturi lui Albert Neisser⁠(d), care apoi a colorat bacteriile și și-a anunțat rezultatele în 1880, susținând că a descoperit organismul ce cauzează boala. Neisser a încercat să minimalizeze asistența primită de la Hansen, ale cărui merite erau umbrite de faptul că nu reușise să producă o cultură microbiologică pură într-un mediu artificial, sau să demonstreze că organismele în formă de tijă⁠(d) sunt infecțioase. Mai mult, Hansen încercase să infecteze cel puțin o pacientă cu forma nodulară a leprei fără consimțământul ei și, deși nu produsese daune, cazul a ajuns la tribunal, iar Hansen și-a pierdut postul de la spital.[13] Cazul a contribuit la introducerea consimțământului informat⁠(d) pentru cercetarea medicală⁠(d) în Norvegia.[14][15]

Hansen a rămas ofițer medical pentru lepră în Norvegia și prin eforturile lui, au fost adoptate legile leprei din 1877 și 1885, care au dus la declinul constant al bolii în Norvegia, de la 1800 de cazuri cunoscute în 1875 la doar 575 în 1901.

Hansen suferise de sifilis din anii 1860, dar a murit de o boală cardiovasculară. Era ateu.[12][16]

Drepturile femeilor

A fost cofondator și membru al consiliului filialei din Bergen a Asociației Norvegiene pentru Drepturile femeilor⁠(d), condusă de sora lui, cunoscuta militantă pentru drepturile femeilor Amalie Hansen⁠(no)[traduceți].[17]

Onoruri

  • Muzeul Leprei (Lepramuseet) de la Spitalul St. Jørgen din Bergen îi este dedicat lui Hansen.[18]
  • Spitalul Universitar Haukeland⁠(d) a înființat Armauer Hansens hus ca facilitate de cercetare operată de Universitatea din Bergen⁠(d).[19]
  • La Ierusalim, o leprozerie din secolul al XIX-lea a purtat numele lui Hansen începând cu 1950. Ea a fost reconstruită ca centru artistic, dar păstrează în titlul ei numele medicului.
  • Institutul Armauer Hansen Research (AHRI) din Addis Ababa, Etiopia, din cadrul Ministerului Sănătății, poarta numele lui Hansen. AHRI este un institut de cercetări biomedicale care lucrează în cercetare și în pregătirea specialiștilor în tuberculoză, HIV, malarie, leishmaniază.[20]

Note

  1. ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Gerhard Armauer Hansen” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în . 
  2. ^ a b „Gerhard Armauer Hansen” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în . 
  3. ^ a b „Gerhard Henrik Armauer Hansen” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. 
  4. ^ a b „Gerhard HANSEN” (în franceză). www.academie-medecine.fr[*]. Wikidata Q107213173. Accesat în . 
  5. ^ Hvem er Hvem? (1912), , p. 98, Wikidata Q140968171 
  6. ^ a b c d e diferiți autori. „Gerhard Armauer Hansen” (în norvegiană bokmål). Norsk biografisk leksikon[*]. ISSN 2464-1502. Wikidata Q1563206. Accesat în . 
  7. ^ Hansen GHA. Norsk Mag. Laegervidenskaben (în norvegiană). 4: 1–88.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ Irgens L. Tidsskr Nor Laegeforen. 122: 708–9.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ Svein Atle Skålevåg. „Gerhard Armauer Hansen”. Store norske leksikon. Accesat în . 
  10. ^ Archives of Pathology & Laboratory Medicine. 124: 496–497.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ Irgens L. Am J Dermatopathol. 6: 337–43.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ a b c „Gerhard Henrik Armauer Hansen”. www.whonamedit.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „The curious doctor who changed the world”. University of Bergen (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Ole Didrik Lærum. „Gerhard Armauer Hansen, Lege”. Norsk biografisk leksikon. Accesat în . 
  15. ^ Ervik, Torill Sommerfelt (). „150 år siden den norske legen oppdaget leprabasillen og forandret verden”. www.forskning.no (în norvegiană bokmål). Accesat în . 
  16. ^ Pai-Dhungat, JV; Parikh, Falguni. „Gerhard Armauer Hansen (1814-1912)” (PDF). JAPI. Arhivat din original (PDF) la . 
  17. ^ Aasen, Elisabeth (2020). Bergens små og store døtre. Bergen: Bodoni forlag. ISBN: 978-8284030722.
  18. ^ „St. Jørgen hospital (Lepramuseet)”. Medisinsk historie i Bergen. . Accesat în . 
  19. ^ „Armauer Hansens hus”. Haukeland universitetssjukehus. . Accesat în . 
  20. ^ „Armauer Hansen Research Institute”. ahri.gov.et. 

Content Disclaimer

Informasi ini disarikan dari Wikipedia dan disajikan kembali untuk tujuan edukasi. Konten tersedia di bawah lisensi CC BY-SA 3.0. Kami tidak bertanggung jawab atas ketidakakuratan data yang bersumber dari kontribusi publik tersebut.

  1. The information displayed on this website is sourced in part or in whole from Wikipedia and has been adapted for the purpose of restating it. We strive to provide accurate and relevant information, however:
  2. There is no guarantee of absolute accuracy. Wikipedia is an open, collaborative project that can be edited by anyone, so information is subject to change.
  3. It is not intended to constitute professional advice. The content displayed is for informational and educational purposes only. For important decisions (e.g., medical, legal, or financial), please consult a professional.
  4. Content copyright. Wikipedia is licensed under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License (CC BY-SA). This means that content may be reused with appropriate attribution and shared under a similar license.
  5. Responsible use. Any risk arising from the use of information from this website is entirely the responsibility of the user.