În mecanica clasică forța Euler este forța aparentă tangențială[1] care apare într-un sistem de referință în rotație(d) neuniformă, folosită la analiza mișcării în cazul că viteza unghiulară a axelor sistemului de referință este neuniformă. Accelerația Euler (numită astfel după Leonhard Euler), cunoscută și drept accelerația azimutală[2] sau accelerația transversală[3][4] este acea parte a accelerației absolute care este cauzată de variația vitezei unghiulare a sistemului de referință.[5]
Exemplu intuitiv
Forța Euler va fi simțită de o persoană care se dă într-un carusel. Pe măsură ce începe mișcarea, forța Euler va fi forța aparentă care împinge persoana spre spate; iar pe măsură ce mișcarea se oprește, aceasta va fi forța aparentă care va împinge persoana spre față. O persoană aflată în carusel la margine va percepe o forță aparentă mai mare decât o persoană aflată mai aproape de axa de rotație.
Descriere matematică
Direcția și mărimea accelerației Euler sunt date, în sistemul de referință în rotație(d), de:
unde este viteza unghiulară a sistemului de referință, iar r este poziția vectorială a punctului din sistemul de referință. Forța Euler asupra unui obiect de masă m din sistemul de referință în rotație este atunci:
Note
Vezi și