PROFILPELAJAR.COM

Prezență online
Fiica
Titlu original	The Daughter
Regizor	Simon Stone
Scenarist	Simon Stone
Bazat pe	Rața sălbatică[*] (de Henrik Ibsen)
Producător	Jan Chapman Nicole O'Donohue
Studio	Screen NSW
Distribuitor	Roadshow Films
Director de imagine	Andrew Commis
Montaj	Veronika Jenet
Muzica	Mark Bradshaw
Distribuție	Geoffrey Rush Ewen Leslie Paul Schneider Miranda Otto Anna Torv Odessa Young Sam Neill
Premiera	17 martie 2016 (2016-03-17)
Durata	95 de minute
Țara	Australia
Limba originală	engleză
Nominalizări	IFFR publieksprijs[] (5 februarie 2016)^[1] AACTA Award for Best Film[] (Jan Chapman[], 2016)^[2] AACTA Award for Best Actor in a Supporting Role[] (Sam Neill, 2016)^[2] AACTA Award for Best Adapted Screenplay[] (Simon Stone[], 2016)^[2] AACTA Award for Best Actress in a Supporting Role[] (Miranda Otto[] și Anna Torv, 2016)^[2] AACTA Award for Best Actor in a Leading Role[] (Ewen Leslie[][[Ewen Leslie (actor australian)\|]], 2016)^[2] AACTA Award for Best Actress in a Leading Role[] (Odessa Young[], 2016)^[2] AACTA Award for Best Editing[][[AACTA Award for Best Editing \|]] (2016)^[2] AACTA Award for Best Production Design[] (2016)^[2] AACTA Award for Best Sound[*][[AACTA Award for Best Sound \|]] (2016)^[2]
Pagina IMDb Pagina Cinemagia
Modifică date / text

Fiica este un film dramatic australian din 2015, scris și regizat de Simon Stone, cu o distribuție de ansamblu condusă de Geoffrey Rush. Filmul a fost lansat în Australia pe 17 martie 2016 având recenzii în general favorabile.^[3] Filmul este o versiune a piesei lui Henrik Ibsen din 1884, Rața sălbatică.

Intrigă

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Christian Nielsen, un alcoolic în recuperare, se întoarce acasă în Australia din Statele Unite pentru nunta tatălui său, Henry, cu menajera mult mai tânără, Anna.

El află că Charlotte, fosta menajeră a lui Henry și soția prietenului său din copilărie, Oliver, a avut o aventură cu Henry și că fiica lor adolescentă, Hedvig, este de fapt sora lui vitregă. Soția lui Christian, care trebuia să participe și ea la nuntă, se desparte de el la telefon. Christian, simțindu-se nefericit, începe din nou să bea mult. La nuntă, întrucât îl urăște pe Henry pentru felul în care și-a tratat mama care s-a sinucis, Christian se simte obligat să-i spună lui Oliver despre aventură.

Oliver este devastat și, după ce își dă seama că Hedvig nu este fiica lui, o părăsește pe Charlotte. Christian îi spune apoi lui Hedvig adevărul. Ea merge la Oliver, dar el îi spune că nu se poate uita la ea, după care aceasta încearcă să se sinucidă folosind pușca bunicului ei. Oliver și Charlotte se reîntâlnesc la spital, unde Hedvig se află la recuperare.

Distribuție

Paul Schneider în rolul Christian Nielsen
Geoffrey Rush în rolul Henry Nielsen, tatăl lui Christian
Ewen Leslie în rolul Oliver Finch, prietenul lui Christian din copilărie și soțul lui Charlotte
Miranda Otto în rolul Charlotte Finch, soția lui Oliver
Odessa Young în rolul Hedvig Finch, fiica lui Charlotte și a lui Oliver
Anna Torv în rolul Anna, menajera și viitoarea soție a lui Henry
Sam Neill în rolul Walter Finch, tatăl lui Oliver
Nicholas Hope în rolul Peterson

Lansare

Fiica a fost prezentat în secțiunea Prezentări speciale a Festivalului Internațional de Film de la Toronto din 2015.^[4] Filmul a fost lansat în Australia pe 17 martie 2016.

Recepție

Fiica a primit recenzii în general pozitive de la critici.^[3] Pe site-ul web al agregatorului de recenzii Rotten Tomatoes, filmul are un rating de aprobare de 77 % pe baza a 61 de recenzii, cu un rating mediu de 6,90/10. Consensul critic spune: „Cu Fata, scenaristul-regizorul debutantul Simon Stone transformă Rața sălbatică a lui Henrik Ibsen într-o meditație atentă asupra legăturilor familiei, prieteniei și comunității”.^[5] Pe Metacritic, filmul are un scor mediu ponderat de 62 din 100 pe baza a 12 recenzii, indicând „recenzii favorabile în general”.^[3]

Jessica Kiang de la IndieWire a acordat filmului un B+, spunând în comentariile sale de încheiere că este „un film extrem de lustruit care dezminte melodrama telenovelistică a intrigii sale, având răsturnările și întorsăturile care izvorăsc direct din comportamentul uman bine observat, Fata lui Stone este un triumf liniștit, extrem de emoționant, care demonstrează că, contrar înțelepciunii acceptate, există secrete care ar fi bine să rămână nespuse”.^[6]

Wendy Ide de la The Guardian a dat filmului 4 puncte din 5, spunând că „Secretul îngropat de multă vreme al unei familii este dezgropat într-o adaptare Ibsen marcată de performanțe bune”.^[7] Eddie Cockrell de la Variety a comparat Fata cu o capodopera a altui regizor, Rața sălbatică.^[8] Rochelle Siemienowicz de la SBS a fost citată spunând că „[filmul este] încrezător, o modernizare discretă a materialului european clasic pentru decorul australian”.^[9]