Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Examenul este o evaluare orală, scrisă sau practică destinată să măsoare cunoștințele, competența, abilitățile, pregătirea/rezistența fizică etc. Un examen poate fi dat pe hârtie, oral, pe un computer etc., putând avea una sau mai multe probe de verificare a abilităților de memorare a informațiilor sau a unor abilități de efectuare a unor activități practice folosind anumite informații. Studierea examenelor și notării candidaților fac obiectul docimologiei. Reușita la un examen poate fi consemnată printr-o adeverință, un certificat, un atestat, un brevet sau o diplomă. Sunt declarați admiși toți candidații care obțin cel puțin o medie declarată minimă.

O formă specială de examen este concursul, unde, spre deosebire de examen, locurile sunt limitate, fiind declarați admiși doar acei candidați / concurenți care obțin cele mai mari medii, în ordinea descrescătoare a acestora.

Conținutul sau subiectul acestui articol este privit de unii editori ca fiind neenciclopedic. Vă rugăm să vedeți părerile exprimate în pagina de discuții.

Acest articol sau această secțiune pare să conțină cercetare originală. Dacă textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi șters.

Este frecventă practica ca unii dintre candidații evaluați să apeleaze la metode de fraudare a examenelor pentru obținerea unor calificative mai bune sau care să le permită să treacă examenul cu succes. Celor surprinși că apelează la metode de fraudare a examenelor li se acordă calificativul minim sau sunt excluși din examen. Dacă în procesul de fraudare iau parte și examinatorii sau supraveghetorii aceștia pot fi pedepsiți prin mustrare ori alte sancțiuni ce le pot afecta cariera profesională sau, dacă fapta este gravă, chiar probleme de ordin penal. Aceste metode de fraudare sunt foarte numeroase, dar cele mai frecvente sunt următoarele:

• Când cel evaluat copiază din lucrările colegilor din jurul său sau când conlucrează cu aceștia.
• Apelând la ajutorul unor fițuici, bucăți mici de hârtie pe care sunt notate lecțiile cuprinse în tematica din care se dă examenul.
• Apelând la texte scrise în prealabil pe pupitru, masă, perete, piele sau la codificări și prescurtări
• Extrăgând informația din notițele de la cursuri sau din manuale
• Folosind tehnica modernă: comunicând cu cei din afara sălii de examinare prin telefoane mobile cu sau fără căști sau prin salvarea unor fragmente de text în memoria telefonului sau altor aparate.
• Prin schimbul sau trecerea de lucrări de la un coleg la altul, prin suflare (transmiterea de informații, șoptit, de la un coleg la altul), prin circularea unor fițuici între colegi
• Schimbarea lucrării cu una pregătită în prealabil atunci când s-au obținut subiectele cu mult timp înainte.
• Primirea lucrării gata terminate de la un alt coleg care poate fi el însuși evaluat sau nu.
• Colaborarea cu supraveghetorii sau evaluatorii, obținând sprijinul acestora prin diferite metode: corupție (strângerea unei chete de către toți cei evaluați sau în mod particular oferirea unor bani, bunuri materiale sau favoruri de către unii participanți la examinare), nepotism sau pur și simplu prin obținerea îngăduinței acestora sau conlucrarea în rezolvarea subiectelor dintre aceștia și cei examinați.

Prin examen se înțelege și activitatea de cercetare a unui lucru sau a unei ființe pentru a se ajunge la o bună cunoaștere a acestora. De pildă examenul medical este cercetarea pe care o face medicul asupra unui bolnav pentru a pune diagnosticul și pentru a-i stabili tratamentul.