Era deja un personaj celebru. Consilier în Parlamentul din Paris, el s-a ilustrat susținând rezistența Parlamentelor la Edictele lui Loménie de Brienne[8]; pentru aceasta, a fost închis la Doullens în 1788. De aceea, nobilimea liberală din regiunea Melun, ostilă Curții, l-a ales în primăvara lui 1789.
La Versailles s-a alăturat repede nobililor liberali care doreau să conteste absolutismul și să reunească cele trei stări într-o Adunare Națională. În dezbateri, a intervenit frecvent: Mirabeau[9] l-a supranumit „cumătra Fréteau”. A fost ales în două rânduri Președinte al Adunării. Partizan convins al Monarhiei Constituționale, el a propus să i se dea lui Ludovic al XVI-lea titlul de „Rege al francezilor”.
După 10 iunie1792, fiind în dezacord cu noua orientare luată de Revoluție, s-a retras pe proprietatea sa de la Vaux-le-Pénil, pe care o cumpărase bunicul său Héracle Fréteau de Saint-Just, în 1728, și pe care tatăl său construise castelul care există și astăzi.
Sfârșitul vieții
A continuat să participe activ la viața comunei sale, dar fiind declarat „suspect”[10], a fost arestat sub Teroare, la 4 mai1794. A fost achitat, mulțumită sprijinului acordat de concetățenii săi, dar, în ciuda acestui sprijin, a fost închis la Conciergerie. A fost acuzat de complot contra securității statului. Orice drept la apărare i-a fost refuzat și a fost ghilotinat la 26 prairial din anul II (14 iunie1794).
^Moret-sur Loing este o localitate în departamentul Seine-et-Marne, având 4.476 de locuitori.
^Étienne de Loménie de Brienne (n. Paris, 1727 - † Sens, 1794 a fost un prelat și om de stat francez, arhiepiscop de Toulouse (1763), ministru de finanțe (1787).
^Honoré Gabriel Riqueti, conte de Mirabeau s-a născut la Le Bignon, azi Le Bignon-Mirabeau, departamentul Loiret, în 1749 și a decedat la Paris, în 1791. A fost un nobil și om politic francez, care a sprijinit monarhia constituțională. Deși nobil, a fost reprezentantul stării a treia de la Aix-en-Provence. Starea a Treia, în limba franceză: Tiers état, cuprindea partea din poporul francez care nu aparținea nici clerului (Starea întâi) și nici nobilimii (Starea a doua).
^Legea suspecților a fost votată de Convenție, la 17 septembrie1793 și a fost abrogată la 4 octombrie1795. Erau considerați suspecți toți cei care dădeau dovadă de moderație și chiar și cei care nu făcuseră nimic împotriva libertății, dar nici nu făcuseră ceva pentru ea. A fost una dintre cele mai teribile legi emanate de Convenție. A deschis calea celor mai triste excese, fiind motorul Terorii. Vd. Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1929.
Surse bibliografice
Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1929.
Le Petit Larousse illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007.
