Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare.
Efectul Bohr constă din transportul CO2 sub forma HCO3-.
În țesuturile extrapulmonare rezultă CO2 care pătrunde în eritrocite unde se formează HCO3 și H+.
În eritrocit reacția CO2+H2O → H2CO3 este catalizată de o enzimă numită anhidrază carbonică.
H2CO3 →HCO3+ H+. HCO3 poate traversa membrana eritrocitară în timp ce H+ va fi neutralizat în eritrocit conform reacției: HbO2 + H+ → HHb+ + O2. În acest fel hemoglobina cedează O2 țesuturilor atașând în schimb ioni hidroniu (protoni), producând scăderea pH-ului.
Prin scăderea pH-ului efectul Bohr duce la eliberarea oxigenului, în timp ce creșterea presiunii parțiale a O2 (în plămâni) duce la eliberarea H+. În capilarele pulmonare procesul are loc invers datorită presiunii parțiale crescute a O2 cu eliberarea CO2 care este expirat.
Constă în eliberarea H+ în timpul reacției de oxigenare a hemoglobinei. Poate fi definit și ca o schimbare a afinității hemoglobinei pentru O2 în timpul variațiilor de pH ale mediului.