Edmond Saglio

Edmond Saglio
Date personale
Născut[2][3][4] Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
CopiiAndré Saglio[*][[André Saglio (French artist (1869-1929))|​]]
Édouard Saglio[*][[Édouard Saglio (pictor francez)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațieantropolog
arheolog Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma Matercollège Sainte-Barbe[*][[collège Sainte-Barbe (secondary education in France)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia de Inscripții și Litere[1]
Comité des travaux historiques et scientifiques[*]​
Q65553065[*]​  Modificați la Wikidata
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Ofițer[*]​ ()  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Edmond Saglio (n. , Paris, Franța – d. , Paris, Franța) a fost un arheolog francez.

Biografie

S-a născut în 1828 la Paris, într-o familie de origine italiană.[5] S-a căsătorit cu Julie Charton, fiica cea mai mare a jurnalistului Édouard Charton (1807-1890), fondatorul revistei Magasin pittoresque, deputat și senator de Yonne, membru al Academiei de Științe Morale și Politice. Doi dintre fiii lor au fost pictori: Édouard (1868-1940) și André (1869-1929), ultimul fiind cunoscut sub numele de Jacques Drésa și lucrând pe post de curator la Grand Palais, profesor la École des Beaux-Arts din Paris și scenograf la Opera din Paris.

A lucrat pe postul de curator al operelor de artă medievale și renascentiste de la Muzeul Luvru (1871-1893) și apoi ca director al Muzeului Național al Evului Mediu - Muzeul Cluny (1893-1903).[6] În 1887 a fost ales membru al Académie des inscriptions et belles-lettres.[7]

Împreună cu istoricul medical Charles Victor Daremberg (1817-1872), a redactat dicționarul ilustrat în 10 volume Dictionnaire des Antiquités Grecques et Romaines, care a fost publicat de editura Hachette în perioada 1873-1919.[8][9][10]

Edmond Saglio a fost distins cu Legiunea de Onoare în grad de ofițer.[11]

Opera

  • Dictionnaire des antiquités grecques et romaines d'après les textes et les monuments contenant l'explication des termes qui se rapportent aux mœurs, aux institutions, à la religion, aux arts, aux sciences, au costume, au mobilier, à la guerre, à la marine, aux métiers, au monnaies, poids et mesures, [...], et en général à la vie publique et privée des anciens, Librairie Hachette et C.ie, Paris, 1873-1919.

Scrieri despre Edmond Saglio

  • Ulysse Chevalier, „Notice sur la vie et les travaux de M. Edmond Saglio lue dans la séance du 16 mai 1913”, Firmin Didot, Paris, 1913.
  • Maurice Roy, „Notice nécrologique sur Edmond Saglio, membre de l'Institut, membre honoraire de la Société nationale des antiquaires de France (1828-1911)”, Impr. Daupeley-Gouverneur, 1926.[12][13]

Note

  1. ^ https://aibl.fr/academiciens-depuis-1663/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Edmond Saglio, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în  
  4. ^ Edmond Saglio, Baza de date Léonore, accesat în  
  5. ^ Sàglio, Edmond în L'Enciclopedia Italiana. Accesat la 18 august 2012.
  6. ^ American journal of archaeology Archaeological News, 1911, p. 112.
  7. ^ Académie des Inscriptions et Belles-Lettres Arhivat în , la Wayback Machine. (listing of members)
  8. ^ Dictionnaire de Ch. Daremberg et E. Saglio (1877)
  9. ^ Présentation sommaire du Dictionnaire des Antiquités grecques et romaines (par Pascal Payen)
  10. ^ „Université de Toulouse Le Mirail - consultare online”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Dossier de l'ordre de la Légion d'honneur d'Edmond Saglio”. Base Léonore, Ministerul Culturii (Franța). .
  12. ^ Google Books Notice sur la vie et les travaux de M. Edmond Saglio
  13. ^ Google Books Notice nécrologique sur Edmond Saglio

Legături externe