Primul loc de muncă a fost în calitate de consultantă la Curtea Supremă, în perioada 1985-1990. Ulterior a devenit judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, iar în 2004 a fost promovată la Curtea de Apel. În anii 2005-2017 a fost membră a Colegiului civil și de contencios administrativ.[4]
De asemenea, are experiență didactică fiind lector în cadrul Facultății de Drept al USM (2015-2016), formator la Institutul Național al Justiției (2011-2017) și formator pentru Consiliul Europei (2012-2016). A fost vicepreședinte al Pilonului I al Strategiei implementării reformelor în sectorul judecătoresc în anii 2011-2014.[4]
În 2008, Manole a fost surprinsă oferind sfaturi deputatului Eduard Mușuc în privința unui caz în care acesta era implicat. Ca reacție, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a emis un avertisment.[2]
În 2012, a fost decorată cu Diploma de Onoare a CSM, iar în 2015 același organ i-a oferit înalte aprecieri în cadrul evaluării performanței judecătorilor. În același an, la aniversarea a 25 de ani de activitate judecătorească, a fost decorată cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”.[4]
Demiterea și urmărirea penală
La începutul anului 2016, Platforma „Demnitate și Adevăr”, condusă de Andrei Năstase, a inițiat procedura de organizare a unui referendum republican privind alegerea președintelui țării de către cetățeni (în loc de parlament, cum era cazul până atunci). Inițiativa a fost blocată, lucru contestat la Curtea de Apel. În aprilie 2016, din poziția de judecător la Apel, Domnica Manole a emis o hotărâre care impunea Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul. Hotărârea a fost casată de Curtea Supremă de Justiție, iar Consiliul Superior al Magistraturii i-a permis, o lună mai târziu, Procurorului General să inițieze o cauză penală pe numele ei pentru emiterea unei decizii ilegale și depășirea competențelor.[5] Manole a catalogat aceste acțiuni ca încercări de intimidare politică,[6] iar conform Radio Europa Liberă cazul „a stârnit îngrijorarea unor organizații civile din Moldova și străinătate, și a unor instituții specializate ale Uniunii Europene”.[7]
CSM a declarat-o pe Manole incompatibilă cu funcția de judecător la 4 iulie 2017, iar câteva zile mai târziu aceasta a fost demisă prin decret prezidențial.[2] Deși ea a condamnat implicarea Serviciului de Informații și Securitate în verificarea activității sale ca judecătoare – și a avut câștig de cauză în această privință la Curtea Constituțională – CSM nu și-a retras hotărârea și Manole a rămas în afara sistemului judecătoresc.[5]
În iulie 2019, în contextul unor schimbări substanțiale în climatul politic din RM, procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală.[2]
Activitate politică
Manole a candidat din partea Blocului ACUM la alegerile parlamentare din 2019 atât pe lista națională (poziția a 29-a), cât și în circumscripția nr. 40 Cimișlia. Nu a acces în Parlament însă, întrucât a fost învinsă în circumscripție de Dumitru Diacov (PDM), iar blocul electoral nu a acumulat suficiente mandate.[2]
Judecătoare la Curtea Constituțională
Prin hotărâre de parlament, Domnica Manole a fost numită în funcția de judecător al Curții Constituționale la 16 august 2019.[4] Ea a fost unul din cei doi judecători ai CC înaintați de Parlament.[2] A devenit președinte al Curții la 23 aprilie 2020, ca urmare a acordării votului de neîncredere fostului președinte, Vladimir Țurcan.[1] Termenul mandatului a fost de trei ani, expirând în aprilie 2023.[2] A fost realeasă în această funcție la 10 noiembrie 2023.[3]
