Mulțumesc celor ce mi-au atribuit acest premiu, având în vedere contribuțiile din 2009, inclusiv acest articol, precum și pentru textul jignitor care-l însoțește, citez „Sperăm ca anul viitor să meritați a vă încadra în această categorie...”. O să mă străduiesc să merit și să nu vă înșel speranțele. --Turbojet 1 ianuarie 2010 13:33 (EET)Răspunde

Domnule Turbojet, în numele juriului îmi cer mii de scuze pentru această gravă eroare. Chiar dacă greșeala este ireversibilă, nevoia prezenței dv. este reală și mult dorită. Un An nou mai bun și un răspicat „La mulți ani!”.--—Sebimesaj 1 ianuarie 2010 19:35 (EET)Răspunde

Bună ! Mă puteți ajuta să aflu date despre centralele de încălzire termică pt apartamente? Aș dori să adaug date despre acestea la articolul Industria energetică în România. Am lansat acolo și o discuție despre ce ar fi necesar de adăugat: Discuție:Industria energetică în România. De asemenea tocmai am creat articolul Marea Debarasare, poate aveți informații utile de adăugat. Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 20 ianuarie 2010 01:24 (EET)Răspunde

Mulțumesc mult pentru Centrală termică de perete și deasemeenea și pentru dedicație :D . M-am uitat la en:Heater, oare en:Central heater să fie cel mai bun echivalent englez? —  Ark25  (discuție) 4 februarie 2010 11:52 (EET)Răspunde

Nu :) Încălzire centrală -> Centrală termică -> Centrală termică de apartament -> Centrală termică de perete. O să vedeți. --Turbojet 4 februarie 2010 21:43 (EET)Răspunde

Mulțumesc. De asemenea, dacă se poate, vă rog să mă ajutați și cu centralele de bloc pentru încălzit apartamente. Dacă vreodată puteți găsi asemenea date, cred că ar fi interesant de știut cât gaz/petrol/cărbune consumă centralele de încălzire din România, atât cele de perete, cât și cele de bloc. Practic, cât se consumă pt producerea de curent electric, și cât pentru încălzire. —  Ark25  (discuție) 5 februarie 2010 13:15 (EET)Răspunde

Ok, o să spun tot. Problema este că nu centrala consumă, ci invers: casa este cea care consumă, iar centrala este obligată (prin automatizare) să acopere consumul casei. Concret, o centrală de 24 kW poate consuma gaz și de 1500 EUR/lună, dar nu se întâmplă, consumul nu depășește 200 EUR/lună (lumea nici nu și-ar putea permite mai mult), iar la bloc izolat mult mai puțin. O să explic și la nivel industrial cum se estimează consumurile, când o să completez articolele despre combustibil, termocentrală etc. --Turbojet 5 februarie 2010 13:32 (EET)Răspunde

Întrebare: Mă puteți ajuta să creez un portal dedicat energiei? Nu mă pricep la portaluri. —  Ark25  (discuție) 10 februarie 2010 11:23 (EET)Răspunde

Domnule Turbojet, ați făcut câteva afirmații cu privire la neutralitate și notabilitate. Este un punct de vedere personal sau este conform politicilor existente pe Wikipedia? Mă puteți ghida, vă rog, către secțiunea în care se vorbește despre neutralitatea surselor? Pentru că eu nu găsesc așa ceva. Eu am găsit doar punctul de vedere neutru și nu se specifică ce este aceea neutralitatea surselor, cum se verifică ea, pe grade de rudenie, apartenența la acceași asociație, cooperativă etc. Vă mulțumesc.--Lerman Kruger (discuție) 5 februarie 2010 19:09 (EET)Răspunde

Dv. v-ați fixat obiectivul promovării folosind ca instrument Wikipedia, deși en:WP:SOAP zice că nu. Ați luat-o pe calea de a nu trata spiritul politicilor, ci forma lor, avocățește, mai recent în stilul neadmis de en:WP:POINT. V-ați apucat să ne distrageți de la alte lucruri ca să precizăm termenii politicilor (neutralitatea surselor), ceea ce este dăunător pentru Wikipedia m:What is a troll?. Nu, serios, dv. întrebați de fapt „ce criterii să indeplinesc, exact, ca pagina despre mine să fie acceptată pe Wikipedia?”, cu subînțelesul că dv. veți surmonta orice barieră. Vă repet criteriile care vi le-am mai spus: cel al timpului sau cel care face rating mass-mediei. Nu sunt exprimate așa de explicit în politici, pentru că sunt cuvinte cam dure, dar, dacă stați să vă gândiți, astea sunt.

Nu mă voi angaja în discuții lungi, sunteți un om inteligent și înțelegeți din două cuvinte ce vreau să spun, dar știu că nu vă convine. Asta e. --Turbojet 5 februarie 2010 20:58 (EET)Răspunde

Mie îmi convine răspunsul și vă mulțumesc. Nu e în joc articolul meu, am revocat cererea mea după cum ați văzut. Treaba lor ce vor decide acolo. E vorba despre asociația mea, de membrii ei, de articolele la care am muncit și care sunt propuse constant pentru ștergere. Eu oricum, și sunt sigur, voi avea o pagină aici. Peste x timp, după moartea mea, cine știe când. Să nu credeți că dacă am 45 de recenzii în 3 ani nu vor apărea și altele și altele și altele. Cărțile deja circulă, asta e mai important. Problema pe Wikipedia românească este că unii adolescenți își permit cu prea mare ușurință să-și facă de cap. Iar dacă tineri ca Rebel aplică politicile după cărțile de drept citite, atunci tot așa i se va răspunde, dar cu politicile Wikipediei. Și mai știți vorba aceea mare a lui Hitler, că prost nu era: Pacea eternă nu va dăinui pe pământ decât atunci când ultimul om îl va ucide pe penultimul.

http://www.bihor.ro/

dacă tot vorbim de notabilitate, și dacă tot sunt pe prima pagină a publicațiilor....--Lerman Kruger (discuție) 5 februarie 2010 23:53 (EET)Răspunde

Foarte tare: daca traiati in Germania, existau mari sanse ca la ora actuala sa dati cu subsemnatul pentru fraza de mai sus: "vorba aceea mare a lui Hitler, ca prost nu era" (i.e. apologia nazismului). --Vlad|-> 7 februarie 2010 11:59 (EET)Răspunde

Vlad, pe bune că exagerezi la unele lucruri. Nu sunt de acord cu Nazismul dar recunosc că Hitler era deștept. Să nu crezi că domnii de la Bihor m-au pus pe mine și pe Hitler pe aceeași pagină din alte motive decât cele literare. Era doar o dovadă de notabilitate. O dai deja în S.F.-uri. Încercați să nu mai amplificați tot felul de chestii cu valoare artistică. Sunt un om creștin-ortodox, ce naiba. Auzi, nazism. HAHAHA!--Lerman Kruger (discuție) 9 februarie 2010 15:29 (EET)Răspunde

Ok, deci continuati: "Hitler era destept." Habar n-am ce vrei sa spui cu "domnii de la Bihor". Se pare ca nu sunt singurul care am observat acest lucru, uite discutia generata aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Cafenea#Propagand.C4.83_nazist.C4.83_.3F --Vlad|-> 9 februarie 2010 17:03 (EET)Răspunde

Bună ziua domnule profesor. Cred că ar fi utilă participarea dumneavoastră la dezbaterea de aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Cafenea#Propagand.C4.83_nazist.C4.83_.3F . Toate cele bune, --ZOLTAN (discuție) 7 februarie 2010 15:48 (EET)Răspunde

OOO, domnul TurboJet e profesor. Păcat că nu poate scrie poezii! Domnule profesor, și eu sunt profesor, dar de sport. Am câteva medalii pe pereți ca am vreo 25 de ani de sport de performanta in spate. Dar scriu și poezii pentru că m-a lovit soarta, divorț, probleme grave de sănătate, la un pas de moarte cu jumătate de cap paralizat. Ironia dv cum că unii scriu poezii în timpul liber, zău că nu cinsteste prestanta pe care credeam ca o aveti. Pt unii poezia e cale spirituala, revelatie, terapie, punte de legatura intre suflete... M-ați dezamagit, tratati problema cu superficialitate. Sa puneti si superficialitatea la impresii pe luna februarie. Sper ca veti accepta comentariul meu ca pe o invatatura noua. Face bine sufletului.--Lerman Kruger (discuție) 11 februarie 2010 01:23 (EET)Răspunde

Să aranjăm puțin „materialul clientului”:

Lerman

Lerman Kruger e pe net
Fost sportiv de performanță,
Cu medalii berechet,
Și poet de circumstanță.

Un poet lovit de soartă,

Ce-a trecut printr-un divorț.

Părăsit de-a sa consoartă,

E țepos ca un ghiborț.

Și a fost paralizat,
Chiar de cap, pe jumătate.
Moartea însă l-a iertat;
Speră în eternitate.

S-a născut pe Google, iată,

A găsit, fiind cyborg,

Câmp de luptă-nverșunată:

ro.wikipedia.org

--Turbojet 11 februarie 2010 20:12 (EET)Răspunde

Când am postat mai sus n-am știut că era deja blocat. Acum asta e. Nu intenționam să fie nici atac, nici batjocură, ci să răspund la acuzația că n-aș putea scrie o poezie. Bun, punct. --Turbojet 11 februarie 2010 20:43 (EET)Răspunde

Domnule profesor, bună ziua. Cu toate că momentan sunt extrem de ocupat, țin neapărat să vă mulțumesc pentru singurele momente de destindere pe care le-am avut azi prin citirea antecedentei modificări a paginii dumneavoastră. Felicitări! Cred, deși nu-s convins, că pân’la urmă și în spațiul „ultraformalizat” al wp., uneori, e binevenit umorul, de calitate, firește. Cu bune gânduri, Zoltan --82.79.76.221 (discuție) 12 februarie 2010 17:13 (EET)Răspunde

Bună ! Aș avea o sugestie: cred că ar fi util de dezvoltat articolul acesta: Pompă de căldură. Mi se pare căste un sistem nou de încălzire, poate chiar de viitor. —  Ark25  (discuție) 22 februarie 2010 00:08 (EET)Răspunde

Bine, va fi dezvoltat. Sistemul este binecunoscut și are nișa lui în care este eficient. Din păcate deocamdată nișa aia este mică, o să explic ce și cum. Problema este că pentru a înțelege jargonul domeniului trebuie scrise o mulțime de articole din domeniul termotehnicii de bază. De exemplu, nu poți justifica afirmațiile despre eficiența sistemului dacă nu te poți referi la eficiența ciclului termodinamic după care funcționează. Eficiența ciclului nu poate fi explicată fără a se face referire la transformările termodinamice, articol care este „complet incomplet” etc. O să încerc să scriu ceva, ca la cazane, unde și acolo am scris fără a prezenta „dedesubturile afacerii”, că nici acolo încă nu se dipune pe ro:wp de baza termodinamică. Va trebui să aveți (multă) răbdare. --Turbojet 22 februarie 2010 08:43 (EET)Răspunde

Mulțumesc ! Mi se pare că românii încep să fie interesați de subiectul acesta, cred că e foarte util un articol care să trateze subiectul la modul comprehensiv. În ce mă privește, răbdare am destulă —  Ark25  (discuție) 22 februarie 2010 09:01 (EET)Răspunde

Salut. În întâlnirea ce se prefigurează la finalul lui martie aș dori să finalizăm procedura de înființare a Asociației Wikimedia România. În acest sens m-aș bucura să-ți exprimi punctele de vedere cât privește subiectele discutate la Wikipedia:Întâlniri/București5. Toate bune. --Rebel 23 februarie 2010 09:37 (EET)Răspunde

Merci pentru Categorie - mă gândeam deja să cer ajutor --Leopardul (discuție) 25 februarie 2010 15:22 (EET)Răspunde

Vă mulțumesc frumos pentru retușul făcut la poza Marianei Drăghicescu !

Bună! Citind acest articol, m-a mirat numărul mare de studenți la Universitatea Spiru Haret - 300.000 adică 1/3 din numărul de studenți din România. Ca să fac o comparație, cam câți studenți are Politehnica Timișoara? —  Ark25  (discuție) 7 martie 2010 09:10 (EET)Răspunde

Mulțumesc, sunt interesante chestiunile. —  Ark25  (discuție) 7 martie 2010 20:36 (EET)Răspunde

Încă o chestiune: Am nevoie de ajutor pentru a cataloga companiile din industria grea. Am creat două categorii Categorie:Companii producătoare de echipamente și Categorie:Companii producătoare de utilaje. E cam talmeș-balmeș pe acolo, mie nu prea mi-e clar nici măcar care este diferența dintre echipamente și utilaje. De exemplu stațiile de betoane ce sunt - utilaje sau echipamente? Ce sunt mașinile grele? Am mai multe întrebări, mă puteți ajuta să mă lămuresc? —  Ark25  (discuție) 7 martie 2010 21:18 (EET)Răspunde

Acest talmeș-balmeș este peste tot. Conform DEX, utilaje sunt ccea de ce dispun producătorii ca să realizeze producția (mașini unelte, scule etc.), iar echipamente sunt restul. Însă erau folosite după cum li se părea. De exemplu, „Combinatele de Utilaj Greu” (CUG-urile) produceau construcții sudate, și cam orice piesă metalică mare. Sigur că o mare parte din aceste construcții erau folosite la produs ceva, puteau fi considerate „utilaje”, dar o poartă de ecluză, produsă tot acolo, nu cred că e „utilaj”, mai degrabă „echipament”. Unul dintre profesorii mei preda disciplina „Utilaj termic” (probabil s-a inspirat din „Utilaj petrolier”), la care actual i se spune „echipament termic”. Profesorul respectiv (excelent, de altfel) are măcar scuza că era sas. Eu zic să vă țineți de ideea DEX-ului (nici el infailibil în tehnică, că doar e făcut de cei de la litere) ca să nu fie discuție pe tema cercetării originale. Conform celor spuse, stațiile de betoane sunt „agenți economici” (jargonul zilei) care dispun de „utilaje” (betoniere în care fac betonul, autobetoniere cu care îl transportă), dar nu le fabrică, nu pot fi puse în niciuna din categoriile susmenționate, trebuie ceva cu „construcții”. Mașinile grele (ex. buldozerele) civile sunt „utilaje” („produc” construcții), în timp ce cele militare sunt „echipamente” (nu sunt destinate producției :) ). --Turbojet 7 martie 2010 22:23 (EET)Răspunde

Foarte interesant. Îmi cer scuze, vroiam să zic mașini unelte. Dacă fac o listă de asemenea utilaje și echipamente, mă puteți ajuta să le încadrez la câte o categorie? E vorba doar de o simplă listă, nu articole sau categorii. Deocamdată nu există articol pentru industria grea, cred că o asemenea listă s-ar putea face deocamdată la Discuție Format:Industria grea din România. În mare cred că am înțeles, utilajele produc ceva, echipamentele nu. De asemenea mă voi orienta după Dex, văd de exeplu că strung este o mașină-unealtă. Dar sunt chestiuni de finețe unde puteți face corecții. De exemplu în momentul acesta mă întreb unde este granița dintre unelte și mașini-unelte. Mașinile-unelte sunt doar acelea care sunt acționate electric, sau e suficient dacă depășesc un anumit nivel de complexitate al componentelor, chiar dacă nu sunt electrice? —  Ark25  (discuție) 7 martie 2010 22:45 (EET)Răspunde

Da, nu trebuie să fie electrice, de exemplu strungurile acționate prin 1900 cu curele nu erau electrice, dar erau mașini-unelte. În general, unealtă, electrică sau nu, este ce se ține în mână. Mașina-unealtă este ceva ce poate lucra și singură după ce a fost pusă în regim. De exemplu, un strung face o trecere fără ca omul să țină mâna pe el, omul intervine doar la sfârșit. La fel la găurit etc. Sunt considerate mașini-unelte cam toate cele ce prelucrează metale. Restul sunt „mașini” (ex. mașină de tricotat, mașină de injectat mase plastice). Desigur că vă ajut, în măsura în care mă pricep. Mă pricep destul de bine la industria grea, care este baza sprecializării mele, și mai puțin la cea ușoară, pe care n-am studiat-o. --Turbojet 7 martie 2010 23:32 (EET)Răspunde

Mulțumesc mult. O să încep lucrul la lista respectivă, cât de curând —  Ark25  (discuție) 8 martie 2010 08:45 (EET)Răspunde

Ați avea chef de făcut un proiect pentru a muta acolo pagina cu unelte și utilaje? Ar avea vizibilitate mai bună. Mai am o sugestie: pt utilajele pentru care nu avem articol, lângă linkul roșu putem adăuga link către articolul de la en:wp - unele unelte și piese sunt destul de ezoterice, așa că un link către ceva date despre obiectul respectiv ar fi folositor, chiar și pentru începerea traducerii. —  Ark25  (discuție) 15 martie 2010 19:24 (EET)Răspunde

Cu proiectul, da. Cu interwiki, stați puțin, eu cu consum de timp le-aș pune, iar apoi ar veni niște oameni cu adevărat pricepuți, care le-ar da peste cap. Stați puțin, că tocmai discut problema cu AdiJapan, urmăriți discuția de acolo (am nevoie de cel puțin o oră ca să fac un text „politically correct”, AdiJapan mă obligă la această risipă de timp, că din două cuvinte nu vrea să discute). --Turbojet 15 martie 2010 21:29 (EET)Răspunde

Mulțumesc. Nu e nici o grabă din partea mea. Partea din text care nu este „politically correct” se poate pune pe pagina de discuții a proiectului, care poate fi folosită drept ciornă. Eu deja am început să mă manifest la modul acesta, de exemplu Discuție Format:Industria navală din România, Discuție Format:Industria grea din România. —  Ark25  (discuție) 15 martie 2010 22:28 (EET)Răspunde

Eu mă refeream la texte "politically correct" în discuțiile mele cu AdiJapan, nu în proiect :) În proiect nu avem probleme. Vreau însă să am garanția că atunci când vom face cioturile sau articolele nu va veni careva care să ne „corecteze”. Înțeleg să fiu corectat când am greșit, dar nu când „corectura” este de fapt o copită în șiștar. --Turbojet 15 martie 2010 22:40 (EET)Răspunde

Eu vedeam acel proiect ca dezvoltare a numărului de articole de pe Wikipedia, din fiecare noțiune să se facă un ciot, cum faceți dv., cioturi decente, în care să se pună linkurile în stilul celor propuse de dv. ca note sau legături externe (cred că punerea legăturilor în pagina de proiect este o muncă care ar fi mai bine valorificată în cioturi), iar în cioturi să fie și interwiki, însă discuția cu AdiJapan m-a scârbit, am rămas cu impresia că el preferă să mă lase la cheremul roboților decât să miște un deget, așa că mi-am pierdut entuziamul față de proiectul propus. Prefer să fac articole puține și mari, pe care le pot urmări și întreține mai bine (și așa am peste 1000 de articole urmărite, deși recent am șters din listă vreo 200). Totuși, sunt dispus să continuăm dialogul despre proiect pentru a găsi un fit, cum se spune la bridge. --Turbojet 16 martie 2010 12:37 (EET)Răspunde

Aveți dreptate, linkurile interwiki sunt mai bine valorificate în cioturi decât pe pagina de proiect. În legătură cu roboții, cred că se poate face o discuție despre asta. Vor exista mereu nelămuriri în ce privește interwikizarea. Iar automatizarea interwikizărilor este încă în „it's infancy” cum s-ar spune. Ca și Wikipedia de altfel. S-ar putea face de exemplu subpagini pentru articole de genul Articol/robots.txt, la fel ca paginile web. Acolo roboții vor putea citi mesaje de gen: "nu te atinge de interwiki-urile: en,de,fr,it". sau "această pagină a fost verificată de o persoantă/mai multe persoane cu compentență - lăsați interwiki-urile așa cum sunt". În fine, trebuie și răbdare, pt că unele discuții durează mult, trebuie reluate, etc. Eu unul am răspuns la întrebări puse cu ani în urmă. Dar întrebarea și răspunsul pot fi citite oricând, și lucrul acesta poate fi util. —  Ark25  (discuție) 16 martie 2010 14:00 (EET)Răspunde

Am umplut categoria Categorie:Termocentrale din România, contrar indicației, pentru a face posibilă ajungerea rapidă la termocentralele românești, pentru cel care pornește de la Categorie:Companii energetice din România. Sper că nu-i bai. —  Ark25  (discuție) 29 martie 2010 23:43 (EEST)Răspunde

Recomandarea era veche. În acel moment nu era vorba de o sistematizare a categoriilor după economia României. Când am pus recomandarea mă gândeam la faptul că eu nu am resurse de timp să mă ocup de străinezia (adică n-am de gând să-mi consum viața cu popularea categoriei termocentrale cu termocentrale din lume), interesul meu este exclusiv demonstrarea nivelului tehnico-științific (un termen des folosit în „comunism”) de care dispunem, cel puțin teoretic, în România. --Turbojet 30 martie 2010 02:29 (EEST)Răspunde

Paște fericit!

Fie ca această sărbătoare să vă aducă bucurie și căldură în suflet dumneavostră și familiei domniei voastre

Hristos a înviat!

Zoltán

Natura se trezește la viață! Fie ca Lumina Sfântă a acestei sărbători să-ți călăuzească pașii și să-ți lumineze calea vieții! Paște Fericit! ~ Alecsdaniel

Stimat domn,
Sunt dureros de conștient de adevărul mesajului Dvs. La articolul „Eugene Terreblanche” a trebuit să intervin cam de șapte ori, pentru că articolul era continuu tradus și de fiecare dată robotul repunea numele limbii finlandeze la un loc deosebit de locul cuvenit pentru ordinea alfabetică. Chiar m-am interesat ce se poate face, dar răspunsul a fost în linii mari asemănător cu mesajul Dvs.
Cu toate acestea, continui să cred că o modificare derizorie în codul cu care este scrisă Wikipedia ar putea rezolva problema--problema este doar contactarea persoanei îndrituite și doritoare să opereze schimbarea, care ar putea avea efect asupra tuturor Wikipediilor, în afara celei engleze, unde ordinea alfabetică este respectată.
Între timp, cu respect trebuie să vă împărtășesc intenția mea de a opera în continuare schimbarea respectivă, mai ales la articole la care operez și alte schimbări.
Vă mulțumesc pentru sugestie, Nerissa-Marie (discuție) 11 aprilie 2010 22:09 (EEST)Răspunde

Bugzilla e pentru Wikimedia, și problema mea e pentru Wikipedia...Nerissa-Marie (discuție) 11 aprilie 2010 22:42 (EEST)Răspunde

S-a rezolvat: nu se poate:) Nerissa-Marie (discuție) 11 aprilie 2010 23:49 (EEST)Răspunde

Cam așa mă gândeam când am acceptat nominalizarea pentru admin, pe care nu mi-am dorit-o. Dar confruntat cu acel text n-am putut să nu explodez. Și nu-mi vine ușor să accept că la rowiki nivelul calitativ vine după political correctness. Încerc să-mi păstrez stăpânirea de sine; când mă voi convinge că nu merge, voi demisiona. Cu gânduri bune, -- Victor Blacus (discuție) 21 aprilie 2010 22:56 (EEST)Răspunde

Bună seara, Turbo. A trecut ceva timp de când nu am mai dialogat, sorry. În strânsă legătură cu ultima noastră „dispută”, legată de „miriapodul” energie, recent a apărut o discuție interesantă, zic eu, legat de o chestiune mai mult tehnică, decât din „înaltele sfere științifice”, e vorba de discuția aceasta, poate veți contribui și dumneavoastră pentru o mai justă clarificare terminologică, eventual de „procedură”. Vă mulțumesc cu anticipație, al dumneavoastră sincer prieten, --ZOLTAN (discuție) 22 aprilie 2010 22:35 (EEST)Răspunde

te uiti, te rog, si pe la renault megane, poate se pricepe cineva sa curete pagina aia, ca eu stau prost de tot la formularile tehnice. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Zoso (discuție • contribuții).

Subiectul Stația de epurare de la Glina mi se pare foarte interesant și de actualitate. Poate aveți date suplimentare. Ar fi foarte util de știut care este situația și în celelalte orașe mari din România. Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 28 aprilie 2010 08:53 (EEST)Răspunde

Vă mulțumesc forte mult pentru îndrumare și suportul acordat. Numai bine. --Redfox hq (discuție) 17 mai 2010 10:23 (EEST)Răspunde

Pentru puțin. --Turbojet 17 mai 2010 10:24 (EEST)Răspunde

Mersi pentru indicație...sper să nu vadă istoricul :) Memo^{talk with me} 20 mai 2010 21:21 (EEST)Răspunde

Mulțumesc -Turbojet --P- 7-^discuție 22 mai 2010 12

23 (EEST)

Regret că nu s-a observat greșeala mai repede. A fost o "alunecare" (nefericită) de o sută de ani. Încercări de "Resc.." sunt destule, nu e aci loc de comentare concretă. Sper că urmăriți la fel de îndeaproape și textele ca și datele! Acolo sunt multe subtilități. Mă refer și la istoriile „străine". Fiecare încearcă, pe undeva, să-și scrie istoria. ...Cred că am avut dreptate vorbind și de "texte" mai înainte; sper că ați observat la "România" că am "dat" înapoi Parisului ceea ce alții mutaseră la Varșovia: Tratatul de pace din 1947. Rescriere de geografie, oare ?! Cu bine, Baican. 27.05.2010/14:30

Nu știu dacă ați înțeles ce v-am spus eu: atunci, acolo, ați înlocuit o dată corectă cu una greșită. Asta nu puteați face decât dacă v-ați bazat pe propria cunoaștere (sau impresie), în loc să vă bazați pe surse, păcat capital pe Wikipedia. Corecturile în altă parte nu vă scuză erorile introduse. --Turbojet 27 mai 2010 14:41 (EEST)Răspunde

Scuze! Vroiam doar să înlătur spam-ul Compactforever ^Discuție 26 mai 2010 15:55 (EEST)Răspunde

Multumesc pentru specificarea referitoare la Iosif Capota. O sa fiu calm si rabdator si sper ca decizia finala sa fie favorabila. CB

Deci nu am voie sa fac ca si un manual de instructiuni,sau sa descriu lucruri din joc? Pai cam asta al fi singurul lucru care lam putea posta despre ikariam. Alte idei nu mai am,dar as fi bucuros sa ajut la inbunatatirea lui. SWATVlad (discuție) 30 mai 2010 07:54 (EEST)Răspunde

Puteți îmbunătăți articolul citând ce spun sursele despre el. În sensul Wikipediei, un text original strică un articol, nu-l îmbunătățește. Sugestia mea este să propuneți publicarea materialului pe care vreți să-l scrieți unei reviste de profil, de exemplu LEVEL. --Turbojet 30 mai 2010 10:11 (EEST)Răspunde

La ce fel de solicitare (incovoiere?, etc) sunt supuse conductele de unda de presiune datorată unei curgeri tranzitorii și care e valoare maximă a efortului la care cedează conductele? (Dacă puteți preciza surse care tratează acest subiect!)--MagnInd (discuție) 30 mai 2010 14:43 (EEST)Răspunde

Solicitarea critică este cea a conductelor supuse la presiune interioară, adică radială (umflare). Dacă conducta este curbată, apare și o solicitare suplimentară de încovoiere. Dacă solicitarea este variabilă, determinantă este oboseala materialului. Conductele cedează când se depășește rezistența admisibilă a materialului conform tipului solicitării. Surse: orice carte de rezistența materialelor care are capitolul de conducte sub presiune. Valoarea presiunii undei, din orice carte de hidraulică care tratează lovitura de berbec. Pentru unda sonoră, v. Teoria sonicității a lui Gogu Constantinescu, dar solicitarea dată de undelor sonore este relativ mică. Poate vi se pare vag răspunsul, dar așa cum ați întrebat, fără să dați dimensiunile conductei, materialul conductei, tipul fluidului, presiunea și modul ei de variație, temperatura de lucru, răspunsul nu poate fi mai precis. --Turbojet 31 mai 2010 00:18 (EEST)Răspunde

Întrebarea a fost formulată mai ales deorece am răsfoit cel puțin o sursă care trata curgerea nestaționară (lovitura de berbec) dar nu și aspecte despre solicitarea conductei. Relațiile dintre variabilele anterioare (dimensiunea și materialul conductei-modulul de elasticitate, tipul fluidului, presiunea și modul ei de variație, temperatura de lucru etc) pot fi analizate într-un articol despre Curgere nestaționară care ar fi oportun.--MagnInd (discuție) 31 mai 2010 19:34 (EEST)Răspunde

Odată ce este determinată presiunea maximă (de vârf) a loviturii de berbec, solicitarea în țeavă se calculează cu relația pentru țevi și se compară cu solicitarea admisibilă. Nu este nimic altceva special. Sigur că se pot scrie două articole, unul care tratează lovitura de berbec, și unul care tratează eforturile în țevi, dar eu sunt un inginer cu o specializare rară și doresc să-mi aloc timpul disponibil domeniului meu. Lovitura de berbec este domeniul unui inginer specializat în hidrodinamică (deși am cunoștințe despre, consider că ar fi o pierdere de vreme să abordez acel domeniu – s-o facă cei de la hidro), iar partea cu solicitarea țevilor poate fi tratată de orice inginer mecanic, nespecializat, cu atât mai mult această problemă o pot trata alții. În același spirit, eu nu vreau să mă ocup nici de matematica, fizica sau chimia de liceu, sau de alte subiecte/materii de acel nivel, deși aș putea, doar am bacalaureatul, tocmai pentru că sunt destui alții care pot face asta. --Turbojet 7 iunie 2010 11:41 (EEST)Răspunde

Dar... Wikipedia nu dă consultații, deoarece politicile nu recunosc competența participanților, un editor copiază doar materialele libere din surse. Toate discuțiile de aici au rolul de a lămuri problemele de scriere ale articolelor, nimic altceva. Se mai întreabă pe la Wikipedia:Oracol, dar nu există nicio obligație de răspuns. --Turbojet 31 mai 2010 00:18 (EEST)Răspunde

Ce vreți să spuneți mai exact cu afirmația despre subiecte de liceu, că Wikipedia ar trata subiecte tehnice la nivel mai ales/doar de liceu? --MagnInd (discuție) 12 iunie 2010 00:14 (EEST)Răspunde

Voiam să spun că există subiecte tehnice mai simple, de exemplu acelea care în fizică sunt cunoscute sub denumirea de (chiar) „mașini simple” (pârghii, scripeți, plan înclinat), la care nu prea este ce spune în plus față de ce se spune în manualele de liceu, așa că pentru scrierea articolelor despre astfel de subiecte nu este nevoie de cineva ca mine și las celor din liceu plăcerea să scrie despre ele. La fel despre triunghi, tabelul integralelor nedefinite uzuale, ecuația de gradul doi etc. Dar liceenii preferă să scrie despre fotbaliști și cântărețe (partea de circenses din dictonul latin). Iar despre articolul fierbere Gicü a afirmat că ar depăși puterea de înțelegere a cititorilor Wikipediei (??), ceea ce a dus la remarca din nov 2008 din pagina mea. Ce se aștepta el, să vorbesc acolo despre fierberea mâncării pe plită? Alt exemplu este cum sunt tratate motoarele, la nivel de liceu auto (însă eu nu le iubesc, nu pot fi obligat să ridic standardul articolelor despre ele). Exemplu de nivel universitar sunt cursurile de turbomotoare ale lui Virgil Stanciu de la aeronave București, care, între noi fie zis, este și el rămas în urmă, nu se poate proiecta un turbomotor doar cu relațiile de acolo, deși sunt mii, mai multe decât cuvintele. Ce-ar fi să le scriem, totuși, aici? Nu merge, Wikipedia nu este un manual.

În altă ordine de idei, apreciez că scrieți articole proprii. Ca o dovadă că așa procedați bine sunt paginile de dezambiguizare. Altfel toate articolele la care trimit aceste pagini ar trebui comasate într-un singur articol. --Turbojet 12 iunie 2010 15:26 (EEST)Răspunde

Multumesc pentru clarificare de la Iosif Capota. Fiti pe faza ca mai fac o postare (la Alexandru Dejeu) si nu am certitudinea ca nu o a mai fac vreo boacana. Cosminache (discuție) 1 iunie 2010 17:13 (EEST)Răspunde

Salut Turbojet. Pentru ca m-ai ajutat cu postarea de la Iosif Capota, fac apel la bunavointa ta sa mai imi dai o mana de ajutor si la Alexandru Dejeu. I-am introdus notele la fel ca la Iosif Capota dar a intervenit un administrator si mi-a atras atentia ca nu e formatul standard (se referea la notele care se repetau). Am incercat sa le introdus dupa regulile wiki dar se pare ca le-am zapacit mai tare, ca au disparut de tot. De asemenea poza cu Alexandu Dejeu este in aceasi situatie cu a lui Iosif Capota, dar nu o mai gasesc (probabil a fost stearsa, din aceleasi considerente pe care mi le-ai semnalat, cu drepturile de autor). Merci anticipat. pentru ajutor Cosmin Cosminache (discuție) 5 iunie 2010 11:15 (EEST)Răspunde

Buna ziua (scuze pentru adresarea colocviala de dimineata). Am vazut ca ati foat foarte promt cu modificarile si va multumesc. Imi pare ca arata cam ciudat sistemul acesta de trimiteri, dar daca asta e regula: executam, nu comentam. Glumesc, desigur. Am incercat sa fac aceleas lucru cu poza lui Dejeu cum ati facut la Capota. Sper ca am si reusit si o sa ajunga langa text. Mi-a luat ceva sa identific prin labirint modificarile la Capota (a lua de pt model) dar pana la urma le-am gasit. Sper ca in urmatoarea suta de ani sa ma familiarizez suficient de mult cu site-ul incat sa nu mai fiu nevoit sa mai bat la cap adminii. Merci inca o data. Cosminache (discuție) 5 iunie 2010 18:57 (EEST)Răspunde

Am încercat să fac redenumire, dar nu am fost lăsat. Am primit mesajul că există deja pagina respectivă. Nu știu de ce, bănuiesc că un admin a protejat pagina la mutare.--MariusM (discuție) 5 iunie 2010 23:26 (EEST)Răspunde

Adică numai administratorii pot muta? Cum rămîne cu ideea că adminii n-au drepturi mai mari, referitor la conținut, decît wikipediștii simpli? În cazul ăsta vă cer ajutorul de admin pentru a face o mutare corectă.--MariusM (discuție) 5 iunie 2010 23:46 (EEST)Răspunde

Apropo de ce ați scris la cafenea, că ar fi două limbi olandeză și neerlandeză și ar trebui articole separate. Nici vorbă de 2 limbi, în rîndul specialiștilor dar și al populațiilor respective există consens că e una și aceeași limbă. E nevoie să subliniem consensul ăsta exact pentru oameni ca dv., care nu cunosc problema. Vă puteți lămuri din DEX 2009. Ăsta e rostul Wikipediei - să transmită cunoaștere.

Contestarea identității de limbă olandeză/flamandă e mai mică decît contestarea identității moldovenească/română.--MariusM (discuție) 6 iunie 2010 00:01 (EEST)Răspunde

La cafenea n-am afirmat, ci am întrebat, deoarece din ce spunea AdiJapan cam așa reieșea, că olandeza este limba olandezilor, care nu sunt singurii locuitori ai Țărilor de Jos. Ideea era dacă se poate face un scurt articol despre celălalt termen (care dintre ei, urma să fie stabilit ulterior), în care să se explice tocmai acest conflict de termeni, de unde a apărut, care este părerea unora, care e al altora, exact bârfele „echidistante” atât de prețuite pe Wikipedia. --Turbojet 6 iunie 2010 00:10 (EEST)Răspunde

Nu te mai informa din spusele lui AdiJapan, găsește-ți alte surse de informare de încredere. Absolut toate dicționarele limbii române spun că inclusiv în Belgia se vorbește olandeza, iar belgienii flamanzi nu se simt jigniți de asta, indiferent ce ar crede Adi. Așa cum nici belgienii valoni nu se simt jigniți dacă li se spune că vorbesc franceza.--MariusM (discuție) 6 iunie 2010 00:19 (EEST)Răspunde

Știu asta, nimeni nu s-a simțit jignit că eu am vorbit franceza în Belgia. Revenind, eu nu țineam partea lui AdiJapan, ci îi ceream să explice ce voia să zică. Ce căutam eu era o soluție de compromis și tatonam posibilitățile care mi le imaginam (nu neapărat fezabile). --Turbojet 6 iunie 2010 00:31 (EEST)Răspunde

Nu trebuie să căutăm soluții de compromis care să însemne rabat de la calitatea enciclopedică. Informația că aceeași limbă se vorbește în Olanda și Nordul Belgiei are valoare enciclopedică și merită transmisă cititorilor.--MariusM (discuție) 6 iunie 2010 00:40 (EEST)Răspunde

Eu nu am considerat demersul meu un rabat, ci tocmai oferire de informații complete. Dacă va rămâne doar o singură versiune, s-ar putea argumenta că s-a omis cealaltă. Și văd că tot ofensiv ați rămas: „oameni ca dv, care nu cunosc problema”, „rabat de de la calitate” – în felul ăsta nu veți obține „captatio benevolentiae”, care nu este o vorbă în vânt. --Turbojet 6 iunie 2010 00:50 (EEST)Răspunde

Turbojet, credeam că mă cunoști destul ca să-ți dai seama că stilul meu nu e să caut bunăvoința altora, ci să aduc argumente în favoarea părerilor pe care le susțin. Eu nu vreau ca Turbojet să mă susțină fiindcă e binevoitor cu mine și fiindcă am scris cîteva mesaje în care să-l laud ce băiat bun este, ci fiindcă l-am convins că argumentele mele sînt corecte. Argumentele trebuie să conteze, nu persoana celor care le susține.--MariusM (discuție) 6 iunie 2010 00:59 (EEST)Răspunde

:) Cui să vă spun să mai spuneți asta? Mai bine faceți cum vă spun eu și faceți o carieră în politică, e mai profitabil. Apropo de argumente, deoarece nu mă pricep (dv. ați afirmat asta), pentru mine toate argumentele ar fi otova, dacă n-aș fi binevoitor de ce aș crede că ale dv. sunt mai serioase? Vedeți și părerea lui Jean (n-o găsesc acum, să vă pun un dif), care susține că titlurile articolelor de biologie trebuie să fie denumirile științifice, nu cele sub care sunt cunoscute de oameni? Și el e specialist, nu? --Turbojet 6 iunie 2010 01:10 (EEST)Răspunde

Turbojet, eu am încredere în tine și în setea ta de cunoaștere. Chiar dacă nu te pricepi, dacă ți-am dat argumente, vei verifica și te vei lămuri. De pildă: citești politica enwiki la care am dat trimitere și vezi că părerea specialiștilor nu contează la denumirea articolelor, ci doar uzanța majoritară; apoi dai fuga la bibliotecă, cauți în DEX, vei vedea că acolo scrie cum am zis eu "Olandeză e limba vorbită în Olanda și Nordul Belgiei", fără alte comentarii de tip "flamanzii se simt jigniți", "olandeză e denumire improprie", "olandeză înseamnă grup de dialecte" etc. Astfel te vei convinge și vei susține și aici pe Wikipedia punctul meu de vedere, fără ca asta să însemne neapărat că-l consideri pe MariusM simpatic (că nu e; are uneori o aroganță de-mi vine să-l iau la palme).--MariusM (discuție) 6 iunie 2010 01:22 (EEST)Răspunde

La chestia cu politica și specialiștii v-am răspuns la cafenea. La restul mă mai gândesc :) Deocamdată noapte bună. --Turbojet 6 iunie 2010 01:27 (EEST)Răspunde

Dar de ce tot insistați cu dicționarele (care legiferează uzanța, nu părerea specialiștilor) și nu vă argumentați opinia cu studii de specialitate ale unor lingviști care să spună negru pe alb că olandeza este denumirea oficială a limbii?—Sebimesaj 6 iunie 2010 00:28 (EEST)Răspunde

Exemple de felul acesta au fost deja date la paginile cu discuții relevante.--MariusM (discuție) 6 iunie 2010 00:40 (EEST)Răspunde

Ambele fotografii, imagini sunt făcute de mine. O să încerc să scriu cele cerute. --Jean (discuție) 6 iunie 2010 07:20 (EEST)Răspunde

Am introdus licența. Sper să fie corect acum totul. Dacă nu mai este nici o problemă ștergeți dvs. formatele de avertizare.--Jean (discuție) 6 iunie 2010 07:36 (EEST)Răspunde

Evident că o colaborare este de dorit. De altfel în orce domeniu nu face un om totul (nu mai suntem în epoca lui Leonardo da Vinci). Colaborarea este esențială. --Jean (discuție) 7 iunie 2010 06:56 (EEST)Răspunde

Cam așa, dacă vrei să testezi extensia, contactează-mă aici. — Mem^(o) 12 iunie 2010 23:20 (EEST)Răspunde

Te cred. Întrebarea este dacă avem și noi aici așa ceva, că administratorii nu dau semne că ar fi. --Turbojet 12 iunie 2010 23:31 (EEST)Răspunde

Avem, pentru că legătura către pagina specială e albastră. — Mem^(o) 12 iunie 2010 23:34 (EEST)Răspunde

1. Nu știam
2. Eu prefer ordinea
3. Se pot arhiva perlele vechi
4. Se poate folosi formatul {{subpagină aleatorie}} ca aici. --92.80.237.31 (discuție) 13 iunie 2010 16:39 (EEST)Răspunde

1. -

2. -

3. Nu sunt așa de multe, nu e încă cazul.

4. Nu e cazul de afișat una, ci toate. --Turbojet 13 iunie 2010 17:01 (EEST)Răspunde

N-am știut de redirecționarea UTMR→UTM! De aceea am modificat.--BAICAN XXX (discuție) 16 iunie 2010 13:06 (EEST)Răspunde

Nimeni n-a făcut nicio redirecționare UTMR→UTM înainte ca dv. să fi făcut redirecționarea UTM→UTMR. Despre ce redirecționare n-ați știut? --Turbojet 16 iunie 2010 13:37 (EEST)Răspunde

Cred, citind felul cum ați redactat reclamația (doar pentru o modificare de titlu !), ca v-am devenit antipatic „prin corespondență". Regret,... condițiile tehnice de colaborare la Wikipedia sunt nu de mine (și nici de D-stră) făcute așa cum sunt, încât se mai poate și greși , dar de aceea există prevăzuta și posibilitatea de corectare. Personal sînt neîncântat de maniera d-stra de a reclama, dar mă consolez apreciind că nu sânt cel mai rău la proiectul "Wikipedia", Dar dacă cineva vrea sa facă un monopol al său din proiect, poate s-o declare și atunci probabil că mulți se vor retrage. Sper totuși că nu cu acest scop m-ați reclamat,...doar fiindcă am schimbat un titlu, "MOLDOVA" cu "REPUBLICA MOLDOVA". Eu înțeleg ca nu ne cunoaștem și este uneori greu de lucrat astfel, dar dacă cineva ține la proietul "W", acceptă condițiile și susține cooperarea celor binevoitori , selectând ce este enciclopedic si ștergând "balastul". De aceea va întreb aci, cât "balast ați sters după mine, și cu cât am contribuit eu la proiect? Baican.--BAICAN XXX (discuție) 16 iunie 2010 14:38 (EEST)Răspunde

Domnule BAICAN XXX, concepția că dacă contribuiți benevol (aici toți contribuim așa) orice contribuție, bună-proastă, merge este greșită. Destui au tot șters după dv. „balast”, cum îi spuneți, deși este vorba de informații nesusținute de surse, sau chiar false, vedeți pagina dv. de discuții. După dv. s-a corectat mult mai mult decât după alții, și situația continuă. „Errare humanum est sed perseverare diabolicum” (Seneca). Am de gând să propun să fiți obligat prin decizia comunității ca la toate contribuțiile dv. să puneți o notă spre o sursă de încredere. --Turbojet 16 iunie 2010 15:09 (EEST)Răspunde

Spuneți , după ce a-ți reclamat "o, doar, schimbare de titlu" că vreți să-mi dați note, ca la școală; probabil ca intuiți o medie care vă convine D-stră personal, altfel nu m-ați avertiza atât de vizibil cu "expulzarea" de la Wikipedia! Nu știu ce vă provoacă atâta satisfacție să procedați astfel, dar nu cred ca ve-ți fi mult mai fericit dacă nu veți mai vedea numele meu ca semnătură la "W". Oricum, Baican e un pseudonim pentru mine, așa cum Turbojet este pentru D-stră. Dacă într-adevăr lucrați la un institut de învățământ superior, cum spunea unul din prietenii D-stră acum câtva timp, am să stau în loc și mă voi mira! Numai bine, Baican xxx. 16.06.2010/16:05

Domnule Baican, nu vreau să vă „expulzez” de pe Wikipedia. Nu vreau să fiți blocat, cum a propus Sebi. Vreau doar să înțelegeți că Wikipedia nu este un text care poate fi modificat oricum. Pur și simplu vreau să vă gândiți de două ori înainte de a face o modificare. Exemple:

• Modificarea parametrilor unui format. O simplă previzualizare v-ar fi arătat că efectul nu e bun, deci trebuia să vă pună pe gânduri, să vă dați seama că întâi trebuie să înțelegeți cum funcționează aceste formate. După ce ați înțeles și urmările, puteți modifica. Rezultatul trebuie să fie bun.
• Toate informațiile trebuie să fie verificabile. Toate trebuie obținute de undeva printr-o documentare, pe care ați făcut-o acum sau în școală.
• O considerație gen „Mossadul este analog CIA” nu poate fi emisă de dv. Având în vedere ce afirmă este absolut necesară citarea unei surse pe măsura imensității afirmației.

Și tot așa. Gândiți-vă de două ori înainte de a adăuga ceva, altfel Wikipedia va părea o șuetă într-un parc. Propunere: abordați domeniile în care aveți material. Să nu-mi spuneți că doar citiți câte un articol de pe Wikipedia și când credeți că nu e bine modificați cum credeți că ar fi bine, căci atunci chiar avem o problemă. Buna credință nu ține loc de documentare. Ce știe lumea la modul general, din auzite de la TV, media, discuții pe stradă, pe forumuri, bloguri etc. nu este suficient pentru „corectarea” Wikipediei. Dacă ați observat, eu n-am material despre geografie, biologie, limbi (și lista poate continua) așa că nu intervin în articolele despre aceste subiecte. Ne-am înțeles, pe viitor scrieți doar propoziții unde puteți pune o notă cu o sursă? --Turbojet 16 iunie 2010 16:45 (EEST)Răspunde

Căutați la paginile Wikipediei germane și veți găsi un laborios articol despre Mossad cu acest titlu, ce are chiar la început informația cu analogia față de CIA și BND. Deci nu sunt păreri personale, sau "găselnițe" de peste noapte sau vre-un secret de stat, ci o constatare din Wikipedia germană. Desigur se poate pune totuși dacă germanii s-au documentat s.a.m.d. dar asta e altceva. Vă înșelați dacă credeți pur și simplu că discutați cu un B.XXX care vine cu "de la lume adunate și..." la Wikipedia, să dezinformeze pe cineva din simplu orgoliu sau alt josnic motiv. Însă condițiile tehnice sunt de așa natură că se poate și greși mai ales la început. Dar dacă nu va merge, asta va fi, eu nu mă voi ruga de cineva. Baican.--BAICAN XXX (discuție) 16 iunie 2010 21:21 (EEST)Răspunde

Comentariu: Wikipedia nu este o sursă bibliografică (nu este sursă de încredere), deci nu trebuie citată (așa cum faceți mai sus).—Sebimesaj 16 iunie 2010 21:28 (EEST)Răspunde

Cum a spus Sebi mai sus, Wikipedia nu este sursă, nu puteți cita Wikipedia germană. Puteți cita sursele pe care le citează Wikipedia germană. Cum Wikipedia germană nu citează nicio sursă la acea informație, informația este nulă. Fără surse este o informație de categoria „radio-șanț”. V-am spus eu că vă documentați din surse necorespunzătoare, mai citiți o dată politica privind sursele, poate acum o veți înțelege. --Turbojet 16 iunie 2010 21:39 (EEST)Răspunde

Cred că e o încâlcitură cu articolele Etalon și Prototip. --ANDROBETA (discuție) 20 iunie 2010 04:08 (EEST)Răspunde

Puteți preciza în ce constă încâlcitura? Par a fi același lucru? --Turbojet 20 iunie 2010 09:44 (EEST)Răspunde

Articolul englezesc pentru prototip este legat de cel românesc pentru etalon; articolul românesc pentru prototip nu are corespondent englezesc dar este legat de articolele pentru prototip din alte limbi care la rândul lor sunt legate de articolul englezesc pentru prototip. Doar franceza, ido și occitana mai au articole despre etalon (dintre limbile cu alfabet latin cel puțin). --ANDROBETA (discuție) 20 iunie 2010 10:40 (EEST)Răspunde

Aveți perfectă dreptate. Din păcate problema este momentan insolubilă, datorită faptului că în unele Wikipedii aceste două noțiuni sunt confundate și tratate în comun în același articol. „Prototipul kilogramului de la Sèvres este un etalon” este o afirmație corectă, dar unii cred că din asta reiese că prototip și etalon sunt același lucru. Datorită faptului că sunt tratate la grămadă, roboții copiază legăturile automat, și degeaba le separăm noi corect azi, că mâine vine un robot fără creier manevrat de o persoană fără competențe în subiect și le reface. Problema se va rezolva doar după ce apar articole separate și pe celelalte Wikipedii. Mulțumesc, mi-a făcut plăcere să discut o problemă la obiect, asemenea probleme sunt dispus să le discut oricând. Al dv., --Turbojet 20 iunie 2010 11:02 (EEST)Răspunde

Te rog să mi te adresezi la singular

P.S.: Chiar ești doctor inginer? --ANDROBETA (discuție) 20 iunie 2010 12:59 (EEST)Răspunde

Da. N-aș putea ocupa în viața de toate zilele funcția pe care o am dacă n-aș fi. Și o mică informație confidențială: când am declarat asta nu cunoșteam politicile, cum că pe Wikipedia acest fapt îți aduce doar neplăceri. Unii mai inspirați nu l-au declarat, deși îl au și ei. --Turbojet 20 iunie 2010 13:12 (EEST)Răspunde

Bună ziua. Îmi puteți face vă rog o recenzie la articolul ăsta? Mi-a fost semnalat că e greșit, am identificat greșeala (era imaginea de la en.wp, dar pentru altă funcție) și am mai făcut completări din memoriile din facultate. În special mă interesează dacă am explicat suficient de clar cum se grupează termenii pentru a rezulta expresiile și dacă am folosit corect conceptul de mintermen (pe care nu mi-l aminteam). Mulțumesc.--Strainu (دسستي‎)  23 iunie 2010 15:26 (EEST)Răspunde

A, nu sunt chiar așa de „profund” în IT :) Facem așa: când am ceva mai mult timp citesc cu atenție articolul (probabil va trebui să-l citesc și pe cel de la en:wp) să văd dacă înțeleg toate dedesubturile (relațiile etc.). Dacă da, e ok, dacă mă „bușesc” în ceva, spun. --Turbojet 23 iunie 2010 15:37 (EEST)Răspunde

Îmi cer scuze, în 30 iun am avut un termen de predare și apoi am uitat. Azi m-am reamintit.

Eram familar cu diagramele (Euler-)Venn, dar nu și cu notațiile „+” (and) „” (or) și „'” (not). A trebuit să citesc materialul care l-am pus la legături externe ca să mă familiarizez cu problema. A trebuit să înțeleg de ce este necesar codul Gray, ce e aia „minterm” și ce e aia „grup”. După asta am înțeles cum e cu variabilele și expresiile algebrice ale grupurilor. Am înțeles notația din figură F=AC'+AB'+DCD' (nu și notația de pe figura originală F++AC'AB'DCD'), respectiv formula ${\displaystyle f(A,B,C,D)=A{\overline {C}}+A{\overline {B}}+BC{\overline {D}}}$. Am înțeles (și verificat) și relația din figură F=(A+B)(A+C)(B'+C'+D'), dar am senzația că zonele colorate în formulă maro, bej și bleu (conturate pe figură) nu reprezintă termenii respectivi, ci complementele lor (not). În rest, toate bune :) --Turbojet 3 iulie 2010 19:44 (EEST)Răspunde

LE: M-am lămurit: când tragi o linie care împarte un spațiu în două nu rezultă care parte e mulțimea și care complementul ei :D Deci, figura poate fi corectă :D --Turbojet 3 iulie 2010 21:04 (EEST)Răspunde

Zona maro nu există în expresie. Ea e de fapt parte din pătratul de 2x2 din dreapta sus (culoare numită de mine roșu) ȘI din linia din dreapta, de aici culoarea.

În ceea ce privește folosirea termenilor, respectiv complementelor, poate e mai clară File:Karnaugh_map_KV_49d.svg - aici sunt puse în evidență valorile fiecărui termen pe fiecare linie/coloană--Strainu (دسستي‎)  4 iulie 2010 00:28 (EEST)Răspunde

Da, zona „maro” plină este expresia AB'C' din colțul dreapta sus.

În expresia F={A+B)(A+C)(B'+C'+D') zonele sunt colorate pe contururi de culorile bordo (care pare maro în figură, sau sunt cam daltonist :) ), bej și bleu, contururi care mie nu mi se par corecte, vezi în figura alăturată ce am înțeles eu, dar poate n-am înțeles bine. --Turbojet 4 iulie 2010 07:31 (EEST)Răspunde

Aaaa, deci ideea dvs. e că umplerea zonelor tine de suma de produse, iar conturul de produsul de sume? Din câte văd eu e mai degrabă invers - cu culorile din expresia F={A+B)(A+C)(B'+C'+D') sunt notate zonele care NU intră în componența expresiei (intră în funcția inversă?)--Strainu (دسستي‎)  5 iulie 2010 11:17 (EEST)Răspunde

Exact, mie așa mi se pare, că în figura originală culorile contururilor sunt pe dos, a funcțiilor inverse (pe paranteze). --Turbojet 5 iulie 2010 16:42 (EEST)Răspunde

Buna Turbojet

Crezi ca este posibil ca discutiile noastre anterioare sa fie sterse din istoricul wikipedia? Eu am incercat dar s-a intervenit de catre unul dintre moderatori si acest lucru nu a fost posibil. As dori acest lucru intrucat imi folosesc numele si prenumele in clar atat pentru contributii cat si pentru discutii, ori o cautare dupa numele meu pe google da foarte repede ca rezulat discutiile pe care le-am avut cu moderatorii wikipedia. Avand in vedere anumite naivitati specifice inceputului cred ca nu e in regula. Multumesc PS: in aceasi ordine de idei as dori ca si aceasta discutie sa fie stearsa, considerand-o ca un mesaj particular.

Nu prea ne place să se ștergă. Deocamdată faceți aici o cere de schimbare a numelui de utilizator, motivând că nu mai doriți să folosiți numele actual, lucru care va funcționa automat și retroactiv, iar pe urmă mai vedem punctual ce mai rămâne. --Turbojet 25 iunie 2010 00:48 (EEST)Răspunde

Încetați! Dacă continuați să modificați paginile de utilizator sau paginile de discuții veți fi blocat pentru vandalism. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 213.5.154.39 (discuție • contribuții).

Să vă spun ceva: modificarea care ați făcut-o la pagina lui Sebi deja a fost declarată vandalism. Deci, eu pot să dau revert acolo de câte ori vreau, că politica WP:R3R nu se aplică, deoarece dv. sunteți considerat vandalul. Dacă țineți să fiți blocat, continuați. --Turbojet 28 iunie 2010 01:02 (EEST)Răspunde

Raspunsul meu este numai provizoriu, pentru ca am eu insumi o incurcatura! Daca intr-un sistem de spini: adica obiecte susceptibile de a avea numai doua stari intr-un camp magnetic (up si down, up cu energie mai mare,down cu energie mai mica) pot sa aranjez asa incat toti sa fie in starea "up", entropia este si ea zero, pentru ca nu e decat o stare globala care realizeaza energia maxima; cand spinii se raspandesc, entropia creste si energia totala scade; deci dS/dU<0: se vede ca notiunile primare aici sunt entropia si energia, temperatura e numai derivata. Daca procesul de "ordonare" a spinilor poate fi numit "termodinamic": de ce nu? Se vede ca starile de energie mare au temperaturi negative, si cum intr-un proces natural entropia creste, "caldura trece de la temperaturile negative la temperaturi mai putin negative. Care e legatura cu prezentarile standard ale termodinamicii, unde T e presupus pozitiv, nu mi-e clar, dar se poate pricepe. De aceea, voi reveni! - Ioan Calatorul (discuție) 5 iulie 2010 23:38 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--ZOLTAN (discuție) 6 iulie 2010 21:43 (EEST)Răspunde

Bună seara, Turbojet. Pentru o mai justă uniformitate a notațiilor din articolul Gaz perfect, propun următoarele schimbări de notații:

• pentru energia cinetică medie a unei molecule ${\displaystyle \scriptstyle {\bar {\epsilon }}}$ în loc de ${\displaystyle \scriptstyle {\bar {e}}}$.
• pentru numărul gradelor de libertate ${\displaystyle \scriptstyle i}$ în loc de ${\displaystyle \scriptstyle \nu }$.
• pentru exponentul (coeficientul) adiabatic ${\displaystyle \scriptstyle \gamma }$ în loc de ${\displaystyle \scriptstyle k}$.

Cu toate că ambele notații sunt larg răspândite în diverse lucrări, ar fi util să trecem la notațiile propuse de mine pentru a nu crea confuzii la secțiunile care tratează gazele perfecte cuantice. În plus, n-ar strica să folosim pentru constanta lui Boltzmann ${\displaystyle \scriptstyle k}$ simplu pentru a nu supraîncărca scrierea expresiilor de la funcțiile de distribuție (fracții supraetajate la exponent, serii de termeni unde ${\displaystyle \scriptstyle k_{B}}$ apare la numitor, etc.)

Aștept părerea dumneavoastră. Al dv.,--ZOLTAN (discuție) 7 iulie 2010 22:53 (EEST)Răspunde

Dragă Zoltán, înțeleg problema. Știu că în alfabet sunt doar 26 (mă rog...) de litere, iar numărul variabilelor este cu mult mai mare. Această problemă se pune și în viața de toate zilele: se folosesc notații separate, sau se explică semnificația. Un profesor al meu a scris un tratat în care a urmărit ca notațiile să fie sistematice. Făcând abstracție de cele câteva greșeli care s-au strecurat acolo, de exemplu în unele locuri a uitat că o forță se împarte în două și a folosit aceeași notație și pentru forța respectivă, și pentru jumătatea ei, sistematica notațiilor a generat neplăcutul fenomen că studenții nu mai încearcă să înțeleagă sensul relațiilor, ci se mulțumesc cu forma lor: „a, mărimea I"_xy este aceea din formula aia”, și nu se gândesc că este un moment de inerție polar pentru al doilea mod de solicitare. De aceea eu nu dau doi bani pe notații, prefer înțelegerea principiului, explicând local notațiile. Totuși, sunt de acord să facem ce putem pentru sistematizare.

N-am nicio obiecție privind notarea energiei și a gradelor de libertate cum ați propus, doar la coeficientul adiabatic (și eu am învățat „exponent adiabatic”, dar acum s-au dat peste cap denumirile, vezi „masă volumică” pentru densitate) am comentarii. Și eu am învățat cu ${\displaystyle \scriptstyle \gamma }$, dar apoi am auzit că acest simbol nu mai este agreat deoarece este supraîncărcat. O perioadă de timp s-a folosit ${\displaystyle \scriptstyle \kappa }$, dar mai nou toate lucrările, inclusiv standardele, folosesc ${\displaystyle \scriptstyle k}$. De aia am și pus ${\displaystyle \scriptstyle k_{B}}$ la Boltzmann (m-am informat în prealabil dacă este o notație admisă). Cum de s-a optat pentru ${\displaystyle \scriptstyle k}$, din moment ce aceea este notația pentru constanta Boltzmann? Tocmai aici e chestiunea: teoria cinetică a gazelor, care duce la modelul gazului perfect Boltzmann nu mai este deloc suficientă în practică, trebuie cel puțin gazul ideal (cu ${\displaystyle \scriptstyle c_{p}}$ în funcție de temperatură). Toate ecuațiile termodinamice funcționează și pentru acest caz, așa că, practic, teoria cinetică a gazelor a fost marginalizată în termodinamica tehnică. Blasfemie pentru un fizician, înțeleg. Tocmai intenția mea de a explica această situație a determinat inițierea de articole diferite pentru diferitele noțiuni.

Eu zic să facem așa: în articolele de fizică (inclusiv gaz perfect), bazate pe documentație cu ${\displaystyle \scriptstyle \gamma }$, mai ales unde intervine și constanta lui Bolzmann, să punem ${\displaystyle \scriptstyle \gamma }$, dar în articolele despre termodinamică tehnică și aerodinamică (în special despre CFD, despre care intenționez să scriu) să folosim pentru coeficientul adiabatic notația acum în vogă ${\displaystyle \scriptstyle k}$. Alte idei? --Turbojet 8 iulie 2010 18:12 (EEST)Răspunde

Vă salut. Cu scuzele de rigoare pentru decalajul temporal prin care vă răspund la precizările pertinente pe care le-ați făcut la „problemele” semnalate de subsemnatul (bine ar fi, dacă pe wp., acestea ar reprezenta cele mai mari probleme :-)), dar am fost plecat în Croația câteva zile, vă asigur că soluția găsită de dumneavoastră în chestiunea simbolizării unor mărimi importante din disciplinele despre care discutăm este cea mai fezabilă variantă pentru asigurarea unei mai bune comprehensibilități ale textelor cu subiecte ce țin de termodinamică-termotehnică. Aș mai avea o adăugare de făcut: pentru o mai bună dezambiguizare, ar fi utilă inserarea unor note de subsol prin care să atenționăm cititorul de existența variantelor de notații. De exemplu, pentru coeficientul adiabatic, la articolul Gaz perfect, am putea insera la subsol comentariul: „pentru simbolul ${\displaystyle \scriptstyle \gamma }$, folosit în lucrări clasice de termodinamică, tratatele de termotehnică și standardele utilizează simbolul ${\displaystyle \scriptstyle k}$”. Standardele, normele și specificațiile tehnice „fixează” simbolistica din perspectiva uniformizării lor în scopul maximizării eficienței prin care diverși „operatori” din cercetare, proiectare, producție și valorificare comunică între ei. În literatura de „știință pură” se pare că prevalează cutuma și eventual prestigiul autorului, motiv pentru care procesul de standardizare este destul de anevoios. În ce privește notația ${\displaystyle \scriptstyle k_{B}}$, personal o prefer pe aceasta (când scriu cu creionul, mereu utilizez forma aceasta) cu toate că Herr Boltzmann și-a scris celebra ecuație sub forma ${\displaystyle \scriptstyle S=k.logW}$, în aproape un veac și jumătate ecuația a „ajuns” la forma ${\displaystyle \scriptstyle S=k_{B}lnw}$ sau și mai modern: ${\displaystyle \scriptstyle S=k_{B}ln\Omega }$. Da, aveți dreptate, importantă e cunoașterea esenței fizice a mărimilor, legilor, relațiilor, etc. și nu fetișul matematic al formulelor. Propunerea mea inițială avea un scop ce ține exclusiv de tehnica redactării și de univocitatea notației în cadrul aceluiași articol.

Apropo de capacitatățile intelectuale ale studentului (de tip nou...?) care se „descurcă” în orice împrejurare, cu mulți ani în urmă, am auzit o poveste bucureșteană (nu știu dacă e adevărată, dar este simptomatică pentru maniera „las’că descurc io” pe care mulți juni studioși o adoptă astăzi): un student de la fizică, se prezintă pentru a cincia oară la profesorul Toma Vescan pentru a da examenul din electrodinamică. Ilustrul profesor, plictisit și enervat de puținătatea cunoștiințelor studentului restanțier, îl pune în fața următoarei întrebări: Ce culoare are electronul, dacă îmi răspundeți argumentat, vă acord nota de trecere; studentul, după o clipă de gândire, îi cere voie profesorului să iasă cinci minute pentru documentare. Primind acceptul, după câteva minute „delicventul” se întoarce triumfător: tovarșu’ profesor, electronul este ocru! Declară el. Vescan, mirat, îl întreabă: bun, bun, dar care este argumentul pentru această afirmație? Eroul nostru argumentează: tov. profesor, am ieșit până pe treptele facultății și m-am uitat la simbolul atomului de litiu de pe clădirea CSEN-ului, să știți că toți electronii au culoarea ocru, păi, cine poate cunoaște mai bine problema culorii electronilor decât tovarășii savanți atomiști de la Consiliul de Stat pentru Energia Nucleară? Anecdota se termină aici, nu se spune dacă domnul Vescan a apreciat argumentația perfect logică a re-restanțierului în ale electrodinamicii.

Revenind la subiectul gazului perfect, cred că articolul se va putea considera finalizat, atunci când aspectele teoretice dar mai ales cele cu valoare practică (formele ecuațiilor de stare termice și calorice, expresiile căldurilor (capacităților) calorice, etc.) vor fi prezentate pentru cele trei tipuri de bază: clasic, Bose și Fermi. În plus, vreau să scriu o secțiune scurtă care să prezinte sintetic diferențele dintre cele trei modele. Din păcate, în această perioadă dispun de timp limitat, dar sper ca să finalizez ceea ce am propus în zilele ce urmează.

Al dumneavostră, --ZOLTAN (discuție) 16 iulie 2010 12:36 (EEST)Răspunde

Mda, electorni ocru. :)

Propun să traduc en:Heat capacity ratio, respectiv de:Isentropenexponent (nemții folosesc notația ${\displaystyle \scriptstyle \kappa }$) unde să explicăm notațiile folosite, cum se face și la en:wp. E bine așa? --Turbojet 16 iulie 2010 14:33 (EEST)Răspunde

Eu zic că e perfect! Spor la treabă la coeficientul adiabatic. --ZOLTAN (discuție) 16 iulie 2010 21:42 (EEST)Răspunde

Domnule Turbojet, vă mulțumesc pentru promptitudinea cu care mi-ați răspuns pe pagina de discuție a d-lui Zoltán în legătură cu arhivele. Mă miram de ce domnia sa nu mi-a răspuns. Eu nu urmăream pagina, am dat acum, din curiozitate, un click pe pagina domniei sale să văd dacă există vreun răspuns și am observat răspunsul d-voastră, care, conform datei și orei, a fost extrem de precis și de rapid. V-aș ruga să mi vă adresați cu pronumele "tu", eu având 14 ani, școala generală terminată de curând, în timp ce domnia voastră este Doctor Inginer. Cu stimă și respect, TiberiuBalint 8 iulie 2010 21:48 (EEST)Răspunde

Am scris câteva comentarii care ar putea să mai lumineze chestiunea temperaturilor negative și relația cu termodinamica obișnuită în pagina de discuții de la Zero absolut. Dacă credeți că e nevoie de mai multă precizie sau detalii, vă sunt recunoscător dacă mă anunțați. Cu multe gânduri bune, Ioan Calatorul (discuție) 10 iulie 2010 00:01 (EEST)Răspunde

Nu e cazul să vă reproșez ceva :) Pentru mine vârsta contează oarecum, pentru a ști cum să mă adresez unei persoane. Eu vă vorbesc cu pronumele de politețe respectându-vă studiile și nivelul de cunoștințe. O zi bună. --TiberiuBalint 10 iulie 2010 11:49 (EEST)Răspunde

Pornind de la Zero absolut și discuția despre temperatură negativă, m-am uitat prin jur ce se găsește despre Temperatură. La noi, nu mare lucru; la enwiki e o categorie întreagă. Nu mi se pare necesar să o duplicăm exact, dar ar fi util să preluăm conținutul principal în câteva articole mai cuprinzătoare (la enwiki e cam fragmentat, zic eu). Mare nevoie ar fi de un articol despre Măsurarea temperaturii (există la enwiki dar nu e satisfăcător, iarăși zic eu), care să prezinte lucrurile sachlich, în primul rând din punct de vedere experimental. Ar contribui și la spulberarea falselor mistere întreținute de popularizarea senzațională semidoctă: temperatură negativă, atomi umflați, ... Nu-mi trece prin gând să „trasez sarcini” cum se zicea cândva și mă scuz din nou că nu pun mâna însumi, dar așa stau lucrurile; știu că disponibilitatea lui Ioan Calatorul e și ea limitată. -- Victor Blacus (discuție) 16 iulie 2010 13:46 (EEST)Răspunde

Desigur că mă voi ocupa, dar eu știu doar atâta fizică cât are nevoie un inginer. Pot scrie multe despre măsurarea practică a temperaturii (SIPT/ITS „ețeteracota”), dar relația „termometru-termostat” à la Țițeica între două sisteme termodinamice nu mi-aș fi închipuit-o dacă nu citeam. Pentru mine, ambele sunt niște obiecte mult mai concrete :) O problemă este faptul că peste vară n-am acces la bibliotecă, la standarde - surse extra privind terminologia și interpretarea, deși cei ce le-au scris sunt și ei oameni. Să facem o listă cu ce este de tradus? --Turbojet 16 iulie 2010 14:08 (EEST)Răspunde

Chiar încep să mă simt vinovat de trasat sarcini :)! Măsurarea temperaturii mi se pare lucru important și ar fi un bun început – iar aici dumneavoastră vă pricepeți mai bine. Lupus in fabula, adică termometru/termostat, iată ce găsesc la enwiki:

One must be careful when measuring temperature to ensure that the measuring instrument (thermometer, thermocouple, etc.) is really the same temperature as the material that is being measured. Under some conditions heat from the measuring instrument can cause a temperature gradient, so the measured temperature is different from the actual temperature of the system. In such a case the measured temperature will vary not only with the temperature of the system, but also with the heat transfer properties of the system.

Cât privește un procedere concret, aș aștepta părerea lui Zoltán, căruia i-am trimis un pointer la această discuție. Mă consultase acum câtăva vreme privitor la un eventual proiect de fizică (ce și câte categorii? articole scurte specifice sau mai puține dar mai ample? etc) și după vreo jumătate de an încă îi sunt dator răspunsul.

Pe mine m-ar tenta o Introducere în termodinamică elementară (cam la nivelul Introducere în genetică, traducere/adaptare după enwiki), croită după tiparul Țițeica – cel mai clar în simplitatea lui text de termodinamică pe care îl cunosc. -- Victor Blacus (discuție) 16 iulie 2010 18:26 (EEST)Răspunde

Bine, o să încerc, am lucrarea lui Țițeica, am citit-o, zic că am înțeles principiile și notațiile, multe forme ale relațiilor îmi apăreau familiare, așa că n-am urmărit cu creionul și hârtia demonstrațiile. Desigur că este mult mai formală decât învață inginerii, cărora foarte multe noțiuni le sunt introduse intuitiv, indicându-se „se calculează cu formula cutare”, de multe ori fără a se explica de unde provine formula - cam „scolastic”, dar atâta timp este. Cu formulele să vedem, știu că pe aici mulți nu le agreează, ziariștii afirmă că articolele noastre sunt de necitit. Pentru ei și cititorii lor, bineînțeles. Pot să termin înainte articolele gaz ideal și gaz real? --Turbojet 16 iulie 2010 19:12 (EEST)Răspunde

Nu mi-a trecut prin minte să vă pun la corvoada de a scrie o introducere în termodinamică, mă întrebam dacă și când aș reuși s-o fac eu. Cum semnul întrebării persistă, sunteți bine venit s-o faceți dumneavoastră, numai să nu fie o obligație, că atunci nu mai e fun. Cu măsurarea temperaturii e altceva, acolo sigur vă pricepeți mai bine. Cât privește eșalonarea priorităților, ca terminarea altor articole: cine sunt eu să vă spun ce aveți de făcut? :) -- Victor Blacus (discuție) 16 iulie 2010 20:01 (EEST)Răspunde

Uitasem de articolele „de necitit”. Îmi amintesc că atunci când Ionică începea seria (excelentă) de articole de termodinamică îi recomandasem să nu le facă prea tehnice. De aceea mă gândesc la o introducere în termodinamică mai pe înțeles. Poate reușim s-o facem împreună în septembrie (că eu înainte nu pot decât să fac un outline, mai curând în cap decât în scris)? -- Victor Blacus (discuție) 16 iulie 2010 20:03 (EEST)Răspunde

Foarte bine, scrieți dv. articolul de introducere în termodinamică în toamnă, nu e nicio grabă. Eu am și așa destule domenii: mașini termice, parțial mașini hidraulice, aerodinamică, aviație, câteva biografii. Și dacă mă bag și în rezistența materialelor și mașini-unelte nu-mi văd capul. --Turbojet 17 iulie 2010 12:53 (EEST)Răspunde

Legat de problema temperaturii, cred că se impun două articole mari și late: una care să prezinte conceptul de temperatură în devenirea ei istorică unde, în secțiuni distincte, să fie tratate aspectele empirice, teoretice și foarte sumar metodele de măsurare, altul cu titlul generic :Termometrie care să prezinte într-o manieră practică metodologia și tehnica măsurării temperaturilor cu accent pe metodele moderne și de standardizări. Cele două articole de sinteză trebuie cuplate între ele prin legături și trimiteri la surse identice. Temperatura absolută este o mărime fundamentală a lumii materiale, ea merită un articol separat cu detalii teoretice și implicații filozofice. Ca o primă „urgență”, eu ași insista asupra articolului de termometrie datorită faptului că aspectele practice (metode de măsurare, clasificarea și descrierea termometrelor, scări de temperatură, domenii de utilizare, etc.) prezintă interes pentru un grup de cititori mult mai larg decât al celor interesați de finețuri teoretice. Personal, sunt adeptul articolelor de sinteză care să acopere cvasiexhaustiv un domeniu anume în loc de puzderia de cioturi care de cele mai multe ori riscă să rămână la stadiul de ciot, ceva de genul: Teoreme generale ale mecanicii în loc de vreo 10-15 articolașe despre fiecare teoremă în parte. Astfel, la termometrie s-ar putea atribui câte un subparagraf fiecărui tip important de termometru cu evidențierea celor trei elemente: corpul, mărimea și metoda termometrică în loc de a scrie câte un articolaș pentru fiecare în parte. Cred că articolul mai „practic” despre termometrie va trebui să fie coordonat de către Turbojet, dată fiind experiența domniei sale în redactarea articolelor tehnice (iată că și eu trasez sarcini...:)), în ce privește latura fizică a problematicii temperaturilor mă voi ocupa eu în speranța că ni se vor alătura și alți contribuitori interesați de domeniul acesta. Pe moment însă vreau să-mi termin jobul la Gaz perfect, până atunci încerc să adun bibliografia adecvată (de preferință în limba română sau străină care pot fi găsite în biblioteci din România). La cele de mai sus, aștept părerea domniilor voastre.--ZOLTAN (discuție) 16 iulie 2010 20:49 (EEST)Răspunde

Ok, mă ocup de termometrie :)

Deocamdată am un defect la net, trebuie să lucrez off-line. Acum scriu din altă parte decât de obicei. --Turbojet 17 iulie 2010 12:53 (EEST)Răspunde

S-a rezolvat netul.
M-am uitat ce au făcut alții, cei de unde sperăm să ne „inspirăm” (aka să traducem). Există trei noțiuni:

1. Termometru = instrument(e) care...

2. Termometrie = parte a fizicii care se ocupă cu măsurarea temperaturii. :P

3. Măsurarea temperaturii = metode/procedee de..., probleme la măsurarea propriu-zisă.

Ce au făcut alții:

• en: Au en:Thermometer (1). en:Thermometry (2) l-au redirecționat la (1) (?). Au en:Temperature measurement (3).
• de: Au de:Thermometer (1). Au de:Thermometrie (2), inutil. de:Temperaturmessung (3) l-au redirecționat la de:Thermometer (1) (?).
• fr: Au fr:Thermomètre (1). Au fr:Thermométrie (2), slăbuț. N-au deloc fr:Mesure de la température (3), au o secțiune cu acest nume la fr:Température, dar acolo vorbesc despre istoria termometriei (?).
• hu: Au hu:Hőmérő (1). Nu cunosc termenul pentru (2). Au hu:Hőmérséklet mérése (3), unde însă vorbesc exclusiv de termocupluri (ar trebui mutat articolul la titlul hu:Hőelem sau hu:Termoelem, nu știu frecvența uzului).

Deci redirecționările sunt amestecate. Întrebarea este dacă să comasăm (2) și (3), inclusiv pe celelalte Wikipedii. La en:wp am putea muta redirecționarea, iar la celelate completa iw. Bineînțeles, articolul temperatură rămâne, urmând a fi completat. --Turbojet 17 iulie 2010 20:31 (EEST)Răspunde

(2) și (3) n-au de ce să existe separat de vreme ce termometria este disciplina (mai mult tehnică decât fizică, eventual fizică experimentală ceea ce tot tehnică e) care se ocupă de metodele și implicit instrumentelele de măsurare a temperaturilor. Dacă facem un articol suficient de amplu despre termometrie, acesta poate să înglobeze toate aspectele esențiale legate de principiile de măsurare, metode, prezentarea sintetică a celor mai uzuale instrumente de măsurare, redirecționând Termometru și Măsurarea temperaturii spre Termometrie, sigur că, pentru cele mai frecvent utilizate termometre, ar fi ideal să avem articole separate așa cum e pe en.wp. Modificările redirecturilor de la en.wp și schimbarea iw la celelate Wikipedii ar fi o acțiune firească. în hu (2)=Termometria=hőmérsékletmérés tudomány (prea pretențios: știința măsurării temperaturii) = hőfokmérés (arhaic), cel mai uzual e: termometria. Evident că hu:Hőmérséklet mérése trebuie redenumit hu:Termoelem și redirectarea hu:Hőelem spre el. Până mâine mă strădui să vin cu o propunere pentru structura articolului, eventual să găsesc surse, altele decât articolele de pe wp.--ZOLTAN (discuție) 17 iulie 2010 23:41 (EEST)Răspunde

Ok, termometrie + măsurarea temperaturii. În privința aparaturii nu-s probleme cu sursele, am un catalog Cole & Parmer (din 2000, dar, totuși, nu din 1900) care are 82 de pagini scrise mărunt numai despre asta (cu diagrame comparative asupra domeniilor, explicații), este din ce să ne inspirăm. Să vedem planul. --Turbojet 18 iulie 2010 08:37 (EEST)Răspunde

Iată un posibil model pentru structura articolului (evident, perfectibil în sensul îmbunătățirii terminologiei și a extiderii sau restrâgerii unor paragrafe):

Mutat la Discuție:Termometrie

La capitolul bibliografie, sunt încă la faza de arheologie :), sper ca până mâine să pot veni cu propuneri. Catalogul Cole & Parmer, 2000 consider că este excelent pentru secțiunile 3 și 4, oricum, „grosul” articolului (75-85% din volumul total al textului, zic eu...).--ZOLTAN (discuție) 18 iulie 2010 20:05 (EEST)Răspunde

Ok :) :) Publicăm apoi cartea cu acest conținut?  :) :) --Turbojet 18 iulie 2010 21:15 (EEST)Răspunde

Nu cred că se omoară editurile pentru acest subiect...:) :). Cred că dacă ne străduim, articolul poate „intra” în 70-80 de kile, eh:+/-... :)--ZOLTAN (discuție) 18 iulie 2010 21:40 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Am postat un comentariu aici.--ZOLTAN (discuție) 20 iulie 2010 12:17 (EEST)Răspunde

buna ziua,

doresc publicarea unui articol despre organizatia American Experience. toate incercarile mele au fost in zadar deoarece articolele au fost catalogate ca publicitate, insa nu doresc sa fac acest lucru. am observat ca exista publicate articole asemenatoare.

ce trebuie sa fac?

multumesc

20 iulie 2010 00:52 (EEST)

Am răspuns la cafenea, unde s-a postat un mesaj identic. --Turbojet 20 iulie 2010 15:53 (EEST)Răspunde

Uniformizarea numelor e necesară. De exemplu Aeroportul Internațional Suceava se numește și "Stefan cel Mare", cel din Tg. Mureș "Transilvania" etc. Cel din Timișoara era scris cu ghilimele, cel din Bacău fără, ambele având numele și orașul în titlu. Tocmai pentru că unele aeroporturi nu au nume ar trebui denumite toate cu "Aeroportul Oraș". Din păcate acest lucru e valabil numai pentru provincie, Bucureștiul având 2, în viitor poate 3 aeroporturi. Dacă aveți o altă propunere de uniformizare e ok, dar să fie uniformă, nu cum e acum. Dacă nu, voi redenumi și celelalte articole în această situație.--Strainu (دسستي‎)  21 iulie 2010 22:10 (EEST)Răspunde

Dacă doriți să folosim numele oficiale, ceea ce mi se pare rezonabil, atunci trebuie folosit Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia[1]. E OK așa?--Strainu (دسستي‎)  21 iulie 2010 22:42 (EEST)Răspunde

Numele de la Băneasa este Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu. Cum se pun ghilimelele aici? --Strainu (دسستي‎)  22 iulie 2010 00:23 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

-- Victor Blacus (discuție) 25 iulie 2010 12:09 (EEST)Răspunde

Fișierul de mai sus este etichetat pentru ștergere rapidă. Adevărul este că nu apare nicio imagine. Totuși există indicația că pagina Dvs. de utilizator are nevoie de acest fișier. Nu aș vrea să șterg un fișier care este legat de situl Dvs. Poate puteți vedea unde este eroarea și dacă este posibil să o corectați sau, în cazul în care considerați că ștergerea rapidă este justificată să efectuați ștergerea. Afil (discuție) 25 iulie 2010 21:50 (EEST)Răspunde

Diacriticele. Speram să se rezolve în timp automat de către roboți. Verificați dv. care este soluția optimă de rezolvare. Mulțumesc pentru avertizare. --Turbojet 25 iulie 2010 21:54 (EEST)Răspunde

E OK, mulțumesc!--WernescU (discuție) 25 iulie 2010 23:02 (EEST)Răspunde

Aceste pagini nu există ca să scurteze sau să lungească o căutare, ci ca să lămurească pe cel ce caută. Rostul lor e limpede. Cu sau fără codița din paranteză cu dezambiguizarea. Dacă această codiță nu mai este dorită, ar trebui redirecționate toate paginile de dezambiguizare la numele simplu, dar nu ar trebui desființate. Indiferent de părerea lui Ark. Pagina de dezambiguizare creată de mine respectă întrutotul regulile în vigoare de la Wikipedia:Dezambiguizare. BlueMonday (discuție) 26 iulie 2010 00:02 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

--ZOLTAN (discuție) 26 iulie 2010 00:25 (EEST)Răspunde

Părerea mea este că schimbarea unei politici wikipedia nu se poate face tacit în baza unei discuții la cafenea, care a trecut neobservată de mulți. Trebuie deschisă o pagină de discuție pentru a afla părerea comunității. Ați putea face asta? Eu nu știu cum să procedez. BlueMonday (discuție) 26 iulie 2010 00:28 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

--ZOLTAN (discuție) 26 iulie 2010 18:14 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru mesaj și pentru explicație. Deschisesem discuția pentru că nu voiam să iau nicio acțiune înainte de a avea părerea celorlalți (așa cum am făcut cu numeroasele propuneri de ștergere care încă sunt deschise). Putem avea păreri diferite, totul este să le discutăm și să vedem dacă putem cădea de acord sau nu. De aceea nu am pornit la lucru până nu am avut acceptul (răstălmăcit fără rea intenție).

În orice caz sunt de acord cu Dvs. că discuția pe care am ridicat-o se referă exclusiv la articolele despre poeziile lui Nichita Stănescu, la nimic mai mult. În primul rând pentru că cu cât ajungem la discuții mai generale, cu atât mai greu este să ajungem la o înțelegere. Și nici măcar nu am căutat să impun o anumită soluție. Așa cum am arătat, mă ocupasem de "inițiativa de curățenie" căutând să elimin măcar o parte din etichetările numeroase care există. Și continui să susțin că trebuie să existe o soluție pentru a elimina etichetările respective. Atâta tot. Nu am nimic împotriva lui Străinu și chiar dacă a existat o neînțelegere a unui mesaj, nu consider atacul justificat în niciun fel, cu atât mai mult recurgerea la un arbitraj.

Dar sper măcat că se va ajunge la o concluzie. Încă odată mulțumiri. Afil (discuție) 2 august 2010 03:14 (EEST)Răspunde

Vă răspund aici, că deja am vorbit prea mult la reclamații pe lângă. Stilul în care v-ați exprimat îmi amintește de filmele cu comuniști în care tovarășii erau "invitați" să-și facă autocritica. FIX de oameni care să mai gândească și altfel e nevoie la Wikipedia, nu de cățeluși care să urmeze curentul. Dacă nu vă convine existența unor astfel de oameni, vă puteți limita la scrierea articolelor din domeniul dvs. de interes. Pe Wikipedia sau nu. Sincer, nu cred c-ați putea să stați departe mai mult de 6 luni (și o spun ca un lucru bun, pentru că unul cred încă în WP:BC)--Strainu (دسستي‎)  2 august 2010 17:55 (EEST)Răspunde

Bine, o să vă cer să vă dați demisia în alt stil. FIX cum trageți dv. în diverse direcții, ca în fabula comunistă are nevoie ro:wp. Când o să înțelegeți voi, cei din IT, că bunurile necesare vieții nu se fac din reclamele pe net plătite după trafic? --Turbojet 2 august 2010 18:15 (EEST)Răspunde

Bună, ați putea crea vă rog ciotul pentru en:Barrel of oil equivalent (boe)? Termenul „boe” tocmai l-am întâlnit la Petrom#Exploatarea marină. Cititorul are nevoie de explicarea (măcar elementară a) termenilor de genul TEP, Boe, etc. Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 5 august 2010 18:46 (EEST)Răspunde

Făcut. :) --Turbojet 5 august 2010 22:42 (EEST)Răspunde

Mulțumesc. Și scuze, iar m-am luat cu altele și deabia acum am citit răspunsul :) —  Ark25  (discuție) 8 august 2010 20:14 (EEST)Răspunde

Bună, tocmai am descoperit articolul Pompă de căldură geotermală, și cum dvs ați făcut articolul Pompă de căldură, poate aveți interes de a-l dezvolta. În ce mă privește sunt pasionat de energiile nepoluante, de aceea mi se pare un articol interesant. Nu mă pricep în domeniul respectiv, pasiunea mea e doar de a citi articolele de genul acesta :) —  Ark25  (discuție) 19 august 2010 07:19 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru semnalare. Subiectul „pompă de căldură geotermală” este de același calibru cu „autoturism care merge cu benzină”. Trebuie unite într-un articol serios, dar ca să-l scriu trebuie întâi un articol despre ciclurile termodinamice „generatoare” (inversate), deci despre ciclurile „motoare” (directe), deci despre transformările termodinamice etc. Acum ne chinuim cu fundamentalele: măsurarea temperaturii... O să fac articolul, dar la toamnă, că biblioteca și biroul colegului care predă asta sunt închise peste vară și n-am documentație. :) --Turbojet 19 august 2010 11:19 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Nerissa-Marie.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

La Mamă eroină am lucrat ca sprijin pentru colegul nostru Parvus7. Nu am pasiunea medaliilor, dar linkul pe care mi l-ați trimis este superb. Nu știu dacă imaginile pot fi luate de acolo fără opreliști legale. Iar ca medalii militare, eu personal nu le-am căpătat decât pe cele cunoscute în folclorul militar ca "răbdarea măgarului" (ordinul Meritul Militar clasa III-a pentru 15 ani de activitate, ordinul Meritul Militar clasa II-a pentru 20 ani de activitate și Semnul Onorific în Serviciul Armatei pentru ofițeri, pentru 25 ani de activitate, ultimul în anul 2000). Mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 19 august 2010 14:14 (EEST)Răspunde

• Am trecut cu mulțumiri legătura primită de la Dvs. la articolul medalie--P- 7-^discuție 20 august 2010 23:17 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Salut

Am vazut ca ai anulat editul meu

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie%3APagina_principal%C4%83&action=historysubmit&diff=4639287&oldid=4639183

Poti sa-mi spui si mie daca exista un noticeboard pt redenumirea articolelor ca cel de pe en.Wp (http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Requested_moves)? (Iaaasi (discuție) 27 august 2010 12:07 (EEST))Răspunde

Aici se obișnuiește ca propunerea să se facă la discuția articolului.

Oricum, dv. nu sunteți un utilizator nou, știți că problema a fost răsdiscutată, așa că intervenția dv. de la pagina principală n-a fost decât un mod de a face presiune. Ea a fost anulată deoarece nu-și avea locul acolo, acea pagină este exclusiv pentru discutarea problemelor paginii principale, nu a altora. --Turbojet 27 august 2010 12:26 (EEST)Răspunde

Vă văd lucrând la Termometrie – și se cunoaște. Eu încerc să-mi îndeplinesc în septembrie promisiunea cu Introducere în termodinamică. Lucrând la ea, am constatat altă lipsă serioasă: Calorimetrie. -- Victor Blacus (discuție) 27 august 2010 12:34 (EEST)Răspunde

Ok. Of, multe lipsesc... :) --Turbojet 27 august 2010 12:40 (EEST)Răspunde

Că bine ziceți! Vreo altele două nu le spun cu numele, dar am să încerc să fac măcar niște corecturi sau cioturi oneste; prea mult nu pot face. :) -- Victor Blacus (discuție) 27 august 2010 12:45 (EEST)Răspunde

Vă rog să aruncați o privire AICI. Mulțumesc. BlueMonday (discuție) 29 august 2010 07:50 (EEST)Răspunde

„Sursele” din bibliografie sunt situl personal, insuficent pentru stabilirea notabilității (el poate fi menționat după stabilirea ei), câteva enumerări (toate intrările din dicționare sunt notabile?) și o carte scrisă de el însuși (nu e un criteriu, eu am scris mai multe cărți ca el). În lipsa surselor serioase, simpla declarație că este notabil nu este suficientă pentru evitarea ștergerii. --Turbojet 23 august 2010 21:59 (EEST)

Argumentul dumnevoastră nu este unul corect, în primul rând că nu aveți calificarea să demonstrați sau nu că intrările în dicționare sunt sau nu argumente pro pentru ștergere. Asta duce la păstrarea articolelor. Acele dicționare au fost alcătuite de persoane care se pricep mai bine ca dumneavoastră în domeniul artei, iar argumentul că aveți mai multe cărți scrise este unul fără legătura cu discuția de față, dacă dumneavoastră nu sunteți notabil și aveți multe cărți scrise, asta nu înseamnă că trebuie să intrați într-un conflict de interese cu deciziile pe care le luați. --94.76.218.149 (discuție) 30 august 2010 02:09 (EEST)Răspunde

Wikipedia nu recunoaște nicio calificare, ca urmare nimeni, nici eu, n-am nevoie de nicio calificare. Pe Wikipedia notabilitatea persoanelor se stabilește conform criteriilor, nu conform părerilor. Menționarea într-un dicționar nu este un criteriu de notabilitate, pentru că, exact așa cum am spus, nu toate intrările într-un dicționar sunt notabile. Tot conform politicilor, faptul că a scris o carte nu-l face notabil. Pentru notabilitate contemporanii trebuiau să-l „recunoască”: să-l decoreze, sau să-l facă academician, sau să se tot vorbească despre el etc. N-au făcut-o, nu este notabil. Înțeleg că cei care se ocupă cu comerțul de artă întocmesc liste și cataloage ca să poată vinde, dar este incorect să se folosească de Wikipedia pentru a crește artificial notabilitatea cuiva pentru a putea umfla prețurile lucrărilor pe care le comercializează. --Turbojet 30 august 2010 12:09 (EEST)Răspunde

• Mă gândeam la o pagină de genul celei cu problema "Î versus Â", pentru că pare o problemă ce trebuie discutată cu toată wiki-comunitatea. BlueMonday (discuție) 31 august 2010 01:11 (EEST)Răspunde

• A fi notabil nu înseamnă că trebuie neapărat să faci parte dintr-o Academie și să fii decorat de contemporani. Notabilitatea ține de domeniul de activitate și impactul asupra maselor, pozitiv sau negativ. Și mai apoi, cei care au pus lucrările autorului la licitație nu s-au folosit de Wikipedia pentru a crește prețul lucrărilor sau a-i face publicitate, așa ceva este absurd. Știm foarte bine că Wikipedia nu este o sursă de încredere, deci companiile care licitează nu pot convinge niște clienți că vezi doamne autorul este cunoscut întrucât există pe Wikipedia. Există specialiști și critici de artă care stabilesc valoarea lucrărilor. Punerea unor lucrări într-o licitație și vinderea lor cu sume de 10-15 milioane este un lucru notabil, să nu uităm că sunt scriitori care se vând în librării cu 10 lei o carte și aceștia au notabilitate pe Wikipedia. Sunt sute de astfel de cazuri. Dacă spuneți că nu toate intrările într-un dicționar sunt notabile, trebuie să justificați care dintre ele sunt notabile și de ce. Din păcate dumnevoastră intrați pe domeniul cercetării originale, exprimându-vă o părere personală despre artistul respectiv, ignorând sursele deja existente, primare sau secundare, sau desconsiderându-le. Din punctul meu de vedere nu este corect. Din păcate nu am prea mult timp să discut cu dumneavoastră, dar sper că veți ține cont de părerile mele pentru mai târziu. --94.76.218.149 (discuție) 5 septembrie 2010 02:23 (EEST)Răspunde

Dv. aveți impresia că utilizatorii de aici trebuie să știe când cineva este notabil sau nu. Cei de aici trebuie doar să constate dacă în articol există sau nu surse pe care Wikipedia le acceptă. Cineva poate să fie notabil, dar dacă din articol nu reiese asta, articolul poate fi șters până apar aceste surse, simplele declarații nu se iau în considerare. Iar CV-urile, cataloagele expozițiilor, siturile comerciale (care vând și vorbesc despre persoană) nu sunt considerate surse de încredere. Nu, nu toți scriitorii care vând cu 10 lei o carte sunt notabili. Sunt notabili cei care sunt recunoscuți ca atare de societate: au titluri, decorații, premii serioase (gen premiul Goncourt, nu premiul unui cenaclu sau cel lunar al unei reviste), vorbește regulat media de ei etc. Ceilalți pot fi șterși fără nicio pierdere pentru Wikipedia. „Ceața” este generată de interesele unora ca Wikipedia să aibă cât mai multe articole, astfel că acceptă și subiecte sub standard, cam ca partidele care acceptă membri neverificați, doar pentru statistică. Revenind: fie o persoană enumerată într-un dicționar/catalog, în care apar și persoane considerate notabile. Politicile Wikipedia spun că asocierea unei persoane în vreun mod cu persoane notabile nu conferă notabilitate persoanei respective („notabilitatea nu se moștenește”). Trebuie să fie și alte surse, care îi dovedesc notabilitatea individual. Nici eu n-am timp de pierdut cu forțarea de către unii a introducerii pe Wikipedia a subiectelor care îi interesează. Cel mai bine ar fi să se vorbească exclusiv de subiecte gen „curentul impresionist în Europa” în loc de „ce a pictat și vândut Cutare”. --Turbojet 5 septembrie 2010 12:32 (EEST)Răspunde

Vă mulțumesc pentru informație! Găsesc articolul excelent; nu știu dacă este obligatoriu ca sistemul să fie cuantic, deși alte exemple nu știu: ori de câte ori energia internă este mărginită și de jos și de sus, și entropia este zero la amândouă capetele, e clar că apar temperaturi negative (dS/dU<0), pentru că la mijloc, pe undeva, entropia este pozitivă! Faptul că entropia trebuie să fie zero la capete este un fel de principiu trei generalizat. Dacă mi-e mai clară chestiunea, vă mai scriu! O sugestie: e poate bine de scris că ordinea naturală a temperaturilor absolute nu este -∞...0....300K...+∞ ci 0...300K..+∞-∞..-300K..., adică -300 K corespunde unei energii mai mari decât 300 K, și atunci când sunt puse în contact, energia trece de la corpul cu temperatură negativă la cel cu temperatură pozitivă! Sau că o scară de temperaturi mai bună decât T este 1/T!Multe salutări-Ioan Calatorul (discuție) 2 septembrie 2010 13:12 (EEST)Răspunde

Știți ceva despre un concurs de scriere în septembrie? Mi se sugerează să particip (cică ar fi util pentru proiect). Cred că mi se trage de la faptul că am participat în martie, acum trebuie să dau un bis! Nu umblu după premii și onoruri, dar acea Introducere în termodinamică va fi gata curând, așa că m-aș putea conforma fără osteneală suplimentară. -- Victor Blacus (discuție) 2 septembrie 2010 13:32 (EEST)Răspunde

Nu știu. Vă doresc succes, eu nu particip. De fapt, eu nu participam pentru premii ci pentru a demonstra că suntem competitivi față de traducerile unor AC. --Turbojet 2 septembrie 2010 13:59 (EEST)Răspunde

Nu știam. Nu-s încântat deloc, fiindcă semantica e greșită. Va trebui schimbat, dar deocamdată să termin. Mulțumesc. -- Victor Blacus (discuție) 3 septembrie 2010 22:28 (EEST)Răspunde

S-au mai schimbat și altele, de exemplu simbolurile standard pentru unele potențiale termodinamice. Eu nu sunt la curent, sunt chestii inginerești (fără ironie!) Cum ziceam: întâi să termin versiunea primară, apoi discutăm. -- Victor Blacus (discuție) 3 septembrie 2010 22:34 (EEST)Răspunde

Destul pentru astăzi. De fapt, cred că asta ar fi. Am avut în vedere o prezentare minimală: principiile și consecințele de ordin general, fără exemple sau aplicații, care se găsesc (sau se vor găsi) în alte articole. -- Victor Blacus (discuție) 3 septembrie 2010 23:01 (EEST)Răspunde

În linii mari, ar fi gata. Urmează corecturi și completări (acestea din urmă în limitele planului meu minimalist). Am primit câteva observații de la Ionică, ar prinde bine un feedback de la Zoltán. Eu zic să purcedeți, n-aveți nevoie de aprobare și cred că n-o să stricați ;)

Am să mai dau câte o raită, să văd ce se întâmplă. Aș putea fi plecat cam o săptămână în septembrie, nu știu încă. Acolo unde m-aș afla, accesul Internet ar putea fi nesigur (cafenea, hotel), în care caz mi-aș face o clonă, ca să nu periclitez contul de sysop. -- Victor Blacus (discuție) 4 septembrie 2010 16:52 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Victor Blacus.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Victor Blacus.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Adică, de fapt, principiul zero e acela al lui Țițeica; al celorlalți e principiul zero și jumătate, iar Țițeica îi spune principiul tranzitivității etc. -- Victor Blacus (discuție) 4 septembrie 2010 23:03 (EEST)Răspunde

Sau, alternativ, al lui Țițeica ar fi principiul minus unu :)) -- Victor Blacus (discuție) 4 septembrie 2010 23:09 (EEST)Răspunde

Învârtindu-mă prin zona asta, am constatat că Fază redirecționa la Stare de agregare. Greșit, fiindcă sunt două noțiuni diferite. Am redenumit în Fază (termodinamică), fiindcă fază înseamnă multe lucruri diferite, și am făcut un început de articol (ceva mai mult decât un ciot), cu două poze care să evite confuzia. Nu am timp de mai mult. Mă întreb dacă are sens să-l înscriu la concurs, în speranța ca cineva să continue. Am cârpit Stare de agregare, greșit în cea mai mare parte, inclusiv un format din care am extras însă o imagine bună. Și aici trebuie dezvoltat, dar e mai lesne de făcut decât la fază.

Înțeleg că Ionică vine curând cu termodinamica în versiunea Caratheodory-Planck (entropie empirică). Deci pe aici începem să stăm binișor. Cred că mă mut la mecanică cuantică ;) -- Victor Blacus (discuție) 5 septembrie 2010 13:37 (EEST)Răspunde

Da, sigur că fază nu e tot aia cu stare de agregare. Pentru mine, fază este aia de la curent, că la mașini termice nu se folosesc fazele. Apoi mai sunt și fazele Lunii :P

La mecanică cuantică nu veți avea concurență :)

Cu concursul, faceți cum credeți, dar nu cred că altcineva va mai completa. --Turbojet 5 septembrie 2010 13:54 (EEST)Răspunde

S-a lăsat cu gâlceavă. Dracu' m-a pus să scriu articolul și să-l mai și înscriu la concurs?! I-am semnalat povestea lui Zoltán, la a cărui părere țin. Personal, mi-e cam lehamite. -- Blacus Minor (discuție) 8 septembrie 2010 15:10 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Nerissa-Marie.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

A trebuit să rescriu Principiul zero al termodinamicii, fiindcă sintagma e ambiguă și cititorul se zăpăcește. Așa că a trebuit să modific și Format:Principiile termodinamicii, și să pun un conținut la Principiile termodinamicii. Când aveți timp, v-aș ruga să verificați dacă se pricepe. Vor trebui revizuite și principiile 1-2-3, dar asta se poate face cu răgaz. Idem exemplele și aplicațiile. -- Victor Blacus (discuție) 15 septembrie 2010 11:55 (EEST)Răspunde

Experiența descrisă nu îmi este cunoscută și nu cred că e adevărată, dar seamănă foarte mult cu descrierea lui Gibbs a modului în care entropia poate să crească într-un sistem care evoluează păstrând constant volumul din spațiul fazelor: volumul inițial face din ce în ce mai multe "șuvițe" a căror localizare devine din ce în ce mai dificilă, așa că entropia crește efectiv (pot fi mai explicit la nevoie); deoarece mecanica este simetrică la inversarea timpului, ar trebui să pot să întorc mișcarea pe dos și să revin la forma inițială a volumului: de ce nu se poate, e obiect de discuție: nu e foarte clar, iar pe durate de timp scurte, în anumite cazuri se poate: exemplul standard este acela al "ecoului de spin": vezi "Spin Echo" in en:wiki: spini aparent dezordonați, dar care au fost odată ordonați, deci posedă o "ordine implicită" , pot fi readuși la starea inițială ordonată. Dar asta e posibil numai în cazul cuantic! În cazul clasic, sunt convins că e "wishful thinking", iar articolul din wikipedia nu poate fi acceptat, decât dacă aduce o citare, alta decât wikipedia engleză! Multe salutări, Ioan Calatorul (discuție) 26 septembrie 2010 17:23 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție Categorie:Universități și colegii.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Auguri, Autoreplay (discuție) 29 septembrie 2010 23:49 (EEST)Răspunde

Salut! După ce am citit discuția de la Discuție Categorie:Universități și colegii, mi-am făcut și eu ochii roată. Ce am găsit? Aici College spune că: A college (Latin: collegium) is an educational institution. The term is most often used today in Ireland and the United States to denote a degree-awarding tertiary educational institution and in some other English-speaking nations to refer to a private secondary school. Abia University college spune că: The term "university college" is used in a number of countries to denote college institutions that provide tertiary education but do not have full or independent university status. A university college is often part of a larger university. The precise usage varies from country to country.

Deci treaba este tot încurcată cu colegiile. În engleză majoritatea sunt de nivel universitar (terțiar) dar sunt și de nivel liceal (secundar). Toate cele bune, --Miehs (discuție) 30 septembrie 2010 11:38 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție Categorie:Universități și colegii.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Auguri, Autoreplay (discuție) 3 octombrie 2010 01:24 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

--ZOLTAN (discuție) 11 octombrie 2010 13:51 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Ionutzmovie.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

— Ionutzmovie discută 11 octombrie 2010 18:31 (EEST)Răspunde

Felicitări pentru premiu! --Miehs (discuție) 11 octombrie 2010 20:19 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Ionutzmovie.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

— Ionutzmovie discută 11 octombrie 2010 20:49 (EEST)Răspunde

Haideți să stabilim o regulă prin care descalificarea unui articol ca în cazul Termodinamică să nu se mai întâmple (Pot intra în concurs numai articole nou-nouțe sau cele care erau doar cioturi la momentul începerii concursului; din păcate concursul a început pe 2 septembrie, iar articolul Termodinamică era scris deja; tot respectul pt. Dl. Blacus) și să implementăm câteva propuneri.— Ionutzmovie discută 15 octombrie 2010 22:36 (EEST)Răspunde

Am răspuns la Discuție Wikipedia:Concurs de scriere#Implicare. --Turbojet 15 octombrie 2010 22:45 (EEST)Răspunde

pentru vigilenta. S-a dovedit inca o data faptul ca aveam dreptate in ceea ce-l priveste pe dl. Ionut Caragea. We placut! --Vlad|-> 16 octombrie 2010 12:22 (EEST)Răspunde

Vă rog dacă aveți timp, retușați ciotul Tub din fontă ductilă, și o întrebare: tuburile din oțel au viață mai scurtă? Ce durată de viață au atunci cele din PE (sau PVC, nu mai știu care se folosesc la canalizare). —  Ark25  (discuție) 3 noiembrie 2010 10:41 (EET)Răspunde

Mărturisesc că este pentru prima oară când văd sintagma „fontă ductilă”, dar căutând pe net văd că este folosită. Căutând despre ce este vorba am constatat că eu o cunoșteam drept „fontă nodulară”/„fontă modificată”. Nu sunt familiarizat cu fontele, specialitatea mea nu prea le folosește.

Nu știu ce să vă spun la viața țevilor, deoarece eu nu mă ocup de rețele. La metalele îngropate, durata vieții depinde de coroziune. Într-adevăr, fontele (toate fontele) rezistă la coroziune mai bine ca oțelul. La PE (PVC) mi s-a spus că „instalația îngropată care v-am făcut-o vă va ține 100 de ani”, ceea ce nu prea cred, mă tem că plasticul se va întări și va crăpa.

Ar trebui dezvoltat articolul fontă, dar acum n-am timp deloc, săptămâna viitoare încep testele de la jumătatea semestrului și trebuie să fac în weekend chestionare noi. Peste o lună mă mai degajez. --Turbojet 5 noiembrie 2010 21:34 (EET)Răspunde

Aș vrea să știu dacă în acest moment vedeți diacritice cu virgulă sau cu sedilă (după un Ctrl+F5 sau Ctrl+Shift+R). Multumesc--Strainu (دسستي‎)  17 noiembrie 2010 16:33 (EET)Răspunde

În acest moment, cu XPSP3 (am înțeles că IE8.0 a actualizat ceva fonturi) cu Fx3.6.12 (font implicit TNR), după un Ctrl+F5 (și înainte era la fel) văd numai diacritice cu virgulă, inclusiv în MS Office. Însă scriu caractere cu sedilă, deoarece spellerul de limba română nu-mi semnalează eroare la diacriticele pe care le scriu (dar îmi semnalează eroare la cele preluate de pe Wikipedia), iar Wikipedia îmi spune „corectat automat”. Însă vizual nu pot face diferența. Spun „în acest moment”, deoarece uneori folosesc alt calculator, cu Vista, la care am înțeles că nu sunt probleme. Pe Wikipedia, în preferințe nu am activat niciunul dintre cele două gadgeturi cu diacritice (le-am încercat, dar mi-e mai comod fără niciunul din ele). Văd perfect, nicio literă nu este afișată cu alt font. Dacă mai e nevoie de ceva informații, spune, nici vorbă de supărare. --Turbojet 17 noiembrie 2010 19:34 (EET)Răspunde

Ah, lucrați fără gadgeturi. Eu caut pe cineva cu gadgetul de înlocuit virgule cu sedile, căci în prezent ar trebui să fie dezactivat de facto și vreau să verific acest lucru. În fine, dacă sunt probleme cu codul probabil vor apărea mesaje la Cafenea.--Strainu (دسستي‎)  17 noiembrie 2010 20:36 (EET)Răspunde

Înțeleg. Dacă ai nevoie îl activez (nu uit Ctrl+F5). Spune-mi ce să urmăresc (adică doar ce văd în browser, sau ce văd în MS Office, sau dacă s-au convertit sau nu caracterele, sau ce altceva). --Turbojet 17 noiembrie 2010 20:51 (EET)Răspunde

Mulțumesc, asta am făcut și eu, și într-adevăr nu se mai face conversia. Vreau însă să văd cum se comportă și pentru cei care nu văd virgulele perfect.--Strainu (دسستي‎)  17 noiembrie 2010 20:55 (EET)Răspunde

Am activat gadgetul „Diactitice vechi” (acum însă este din nou dezactivat). Am încărcat în editor un text cu diacritice noi (un fragment din pagina mea de utilizator) și aceste diacritice noi n-au fost convertite în diacritice vechi. În editorul wiki pe cele noi le văd cu altfel de coadă și sunt puțin mai înguste (nederanjant). Spellerul MS Office a confirmat că sunt diacritice noi. --Turbojet 17 noiembrie 2010 21:16 (EET)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

-- Victor Blacus (discuție) 23 noiembrie 2010 15:08 (EET)Răspunde

Bună ziua, Turbojet. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--ZOLTAN (discuție) 24 noiembrie 2010 11:15 (EET)Răspunde

Poti sa-mi explici de ce ai anulat modificarile mele pe pagina lui Adi si Gutza? Am facut cate o corectare de punctuare si daca nu ma insel, asa fel de modificari sunt socotite ca de buna vointa. --Anittas (discuție) 26 noiembrie 2010 02:09 (EET)Răspunde

Am răspuns în pagina lui de discuții, ca să vadă și alții. --Turbojet 26 noiembrie 2010 02:40 (EET)Răspunde

A propos de asta, vezi asta. --Gutza _D^D+ 26 noiembrie 2010 03:13 (EET)Răspunde

Multumesc pentru raspuns. Eu speram ca se putea vorbi pe subiect, dar se pare ca orice as face, lumea de aici se foloseste de un contra argument care relateaza la niste incidente legate de unii utilizatori si care face sa-mi discredite parerele si contributiile mele. E putin trist ca nu se poate discuta subiectul in sine, dar sunt nevoit sa accept lucrurile asa cum sunt. Totusi, vreau sa spun ca daca adaugarea acelei virguli este de discutat, adaugarea semnului exclamarii nu prea este de discutat--iar acest lucru are de a face cu punctuarea, nu cu vocabularul. Deci, daca schimbarea mea a fost una corecta si constructiva, dv. mai degraba o anulati, ca sa nu fie de la mine, decat sa acceptati imbunatatirea continutului. Asta este interpretarea mea, dar poate ca ma insel. Cat despre a contribui la enciclopedie--de cele mai multe ori, schimbarile mele sunt anulate fara explicatii: si nu neaparat pentru ca sunt incorecte.

Nu de mult incepusem un articol care a fost sters fara explicatii; noroc de Imp care l-a restaurat si l-a imbogatit in surse, fapt care a facut ca articolul sa fie salvat. Iar chiar la articolul despre Podul Inalt, care in mare a fost tradus de pe en.wp (care a fost inceput si lucrat in mare parte de mine), schimbarile mele corecte au fost anulate fara explicatii. Iar daca nu primesti explicatii, nu poti sa stii unde ai gresit si ce trebuie de facut ca sa-ti imbunatatesti structura. Toate aceste lucruri face ca sa nu te motiveze sa contribui si ca sa te simti respins de comunitate, dar defapt doar doi sau trei utilizatori se ocupa de asa fel de actiuni. Iar altii judeca lucrurile transparent, adica asa cum altii le relateaza. --Anittas (discuție) 26 noiembrie 2010 16:27 (EET)Răspunde

Pentru că nu poți "să conduci lumea cu inculți" și pentru că, "mai periculoși decât inculții sunt pseudoculții", doctorul în pedologie Călin Georgescu, director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, secretar general al Asociației Române pentru Clubul de la Roma, și academicianul Mircea Malița au adunat în paginile volumului "România după criză - Reprofesionalizarea" câteva dintre propunerile lor pentru scoaterea României din criză.^[1] Folosesc acest fragment, extras dintr-un ziar, pentru a vă spune că nu pentru inculți și pseudoculți scriem, nici chiar pentru WIkipedia ca entitate, ci pentru cei interesați de subiect. Ar fi un mare păcat să le faceți primilor pe plac și să întrerupeți scrierea de articole valoroase, pentru cei interesați. Și încă ceva: Dacă întotdeauna cel deștept cedează primul, înseamnă că pe lumea asta toate se vor face numai cum vor proștii. Cu toată considerația, --Miehs (discuție) 28 noiembrie 2010 12:18 (EET)Răspunde

Văd că azi-noapte a fost o noapte agitată. Printre altele, scriați acolo:

„vi se contorizează gafa de indolență, nu vă meritați încrederea, că doar cu acest slogan s-a făcut Strainu admin, că toți au zis „n-ai decât să fii tu harnic”, ori, nici el, Brutus...”

—Turbojet

Ați putea elabora această idee, că eu nu reușesc să-i găsesc sensul? Din câte zice arhiva, motivul pentru care am fost propus era legat de nevoia de a edita spațiul de nume MediaWiki.--Strainu (دسستي‎)  8 decembrie 2010 13:20 (EET)Răspunde

Așa ați crezut? :)

Da' „contribuția” dv. la discuția dinainte despre activitatea administratorilor, în urma căreia și-au dat demisia Emily și Romihaitza, ați uitat-o? Eu am interpretat-o că v-ați asumat obligația să faceți treburile care, chipurile, nu le făceau ei, dar aș, dv. v-ați cantonat într-o activitate de programator de situri web. Dacă voiați doar asta, puteați obține funcția fără să-i goniți pe ei. --Turbojet 13 decembrie 2010 13:41 (EET)Răspunde

Ați înțeles greșit, ca de obicei. Eu nu mi-am asumat niciodată că o fac munca altora.

Cei doi administratori erau inactivi de mult timp, nu i-am gonit eu atunci. Regulamentele prevedeau că administratorii sunt demiși după un an fără nicio contribuție pe wiki, deci cei doi trebuiau să plece. Eu am propus înăsprirea condițiilor - out după 6 luni de nefolosire a drepturilor de administratori era o variantă. Din păcate, propunerea respectivă nu a fost adoptată. --Strainu (دسستي‎)  13 decembrie 2010 13:53 (EET)Răspunde

Bine, scutiți-mă de părerile dv. V-am spus că eu le am pe ale mele. Iar părerea mea despre activitatea dv. ca administrator pe ro:wp este foarte proastă. V-am votat pentru că erați foarte vocal cu criticile la adresa administratorilor, ca să vedeți și dv. cum e să fii în pielea unuia, nu pentru că asta ar ajuta ro:wp. Dacă considerați că am greșit votându-vă din acest motiv, îmi asum greșeala. --Turbojet 13 decembrie 2010 14:02 (EET)Răspunde

Crăciun Fericit și îmbelșugat ! Un An Nou 2011 plin de bucurii și împliniri !  • • Wars • ~~  • •

Sarbatori fericite, Turbo! :) --Anittas (discuție) 17 decembrie 2010 14:30 (EET)Răspunde

La mulți ani + Crăciun fericit --Terraflorin (discuție) 17 decembrie 2010 17:22 (EET)Răspunde

Datele privind organizarea internă, că editura primește sponsorizări, că are un sistem de administrație bazat pe o schemă oarecare, nu au ce căuta pe Wikipedia ci trebuie cunoscute doar de cei care lucrează în interiorul editurii respective. Nu suntem o enciclopedie de administrție publică, ci o bază de date pentru informarea cetățeanului, de altfel din articol lipsesc datele esențiale, titlurile cărților publicate, lista autorilor, etc. Aceastea sunt motivele pentru care am operat o curățenie generală în rîndul paginilor editurilor din România. Mayuma 17 decembrie 2010 19:26 (EET)Răspunde

OK, dar voi face altceva, voi ruga pe cineva care lucreaza chiar acolo, o fosta colega de facultate sa-mi trimita datele editurii, informatii despre colectii, exemple de carti publicate, si istoricul ei pe email, si voi reveni asupra chestiunii dupa vacanta de iarna.Craciun fericit! Mayuma 17 decembrie 2010 19:40 (EET)Răspunde

Acum, la sfârșit de an, vă adresez calde urări de fericire și sănătate, alături de toți cei dragi. Crăciun fericit, iar anul 2011 să fie mai bun! Luciengav (discuție) 19 decembrie 2010 11:49 (EET)Răspunde

Cu o mică întârziere, permiteți-mi să vă felicit cu ocazia a 4 ani împliniți pe wiki :) Sănătate! //  GikÜ  vorbe  fapte  / marți, 21 decembrie 2010, 19:57 (EET)

Îți un Crăciun Fericit și multă bucurie alături de cei dragi :) -- F L O R I N ^mesaj 24 decembrie 2010 18:29 (EET)Răspunde

Vă doresc și eu cu puțină întârziere Sărbători fericite și un an nou, care să vă aducă împlinirea tuturor dorințelor.--Saxonul (discuție) 30 decembrie 2010 07:27 (EET)Răspunde