Salut, am publicat pagina "Istoria taximetriei în România" acum ceva timp și mi-a fost stearsă de catre Utilizator:Gikü, pe considerent de reclama la CleverTaxi. Nu stiu exact care e procedura, dar as vrea sa se uite si alt administrator la aceasta decizie. În trecut am publicat "Evoluția taximetriei in România" și a fost și aceea ștearsă pe același considerent, și anume reclamă la CleverTaxi.

Clever Taxi nu mai exista pe piata ca brand sau platforma de multi ani de zile, deci nu poate fi considerata reclama. A fost un brand foarte cunoscut si folosit de foarte multa lume si prima si cea mai mare aplicatie de comanda taxi din Romania. Platforma a înlocuit dispeceratele clasice ce existau până atunci și a deschis calea către liberalizarea pieței de mobilitate urbană, face parte din istoria taximetriei din Romania.

Discutia despre acest subiect este aici: Discuție Utilizator:Gikü#Pagina "Istoria taximetriei în România" a fost ștearsă, iar pagina a fost salvata de admin aici: Utilizator:Gikü/Istoria taximetriei în România

Multumesc si scuze daca nu e locul potrivit pentru discutia aceasta, dar nu am stiut cum sa modific pagina de reclamatii. Adumi007 (discuție) 18 ianuarie 2023 19:14 (EET)Răspunde

Salut! Daca nu este acesta locul potrivit, unde ma pot adresa cu aceasta problema? Multumesc! Adumi007 (discuție) 23 ianuarie 2023 10:27 (EET)Răspunde

În articolul despre Filioque, sunt scrise o bună parte de materiale propagandistice, care nu se bucură de vreun sprijin academic, ci prezintă un om de paie, o falsă poziție catolică, nu văd de ce ați șters acele modificări Adidabica (discuție) 6 februarie 2023 20:30 (EET)Răspunde

Stimate utilizator, am să mă ocup de articolul respectiv. În orice caz, nu este bine să faceți modificări sub masca anonimatului, ci este bine să vi le asumați. Vă rog să citiți în prealabil și testul rățoiului. Pax et bonum, --Mihai Andrei (discuție) 6 februarie 2023 20:36 (EET)Răspunde

Vă rog să verificați, când aveți mijloacele, modificările fără surse de la articol începând din 13 februuarie a.c., întrucât păreți singurul care stăpânește subiectul.--Kun Kipcsak (discuție) 22 februarie 2023 16:32 (EET)Răspunde

Lupta despre care se discută aici e mai veche decât pare la prima vedere. A scris despre ea Aureliu Augustin în secolul al IV-lea. Atunci veniseră vandalii, la propriu, și se prăbușea o civilizație. Augustin a stat și a chibzuit, ajungând la concluzia că războiul nu e nou, ci durează de la începutul omenirii, fiind prelungirea conflictului dintre Cain și Abel. Vestul nu este doar Cain, la fel cum estul nu este doar Abel. Protagoniștii sunt amestecați printre noi, în vest și în est, iar acest lucru face viața atât de complexă. Dacă cei buni și deștepți ar fi în vest și cei răi și proști în est, atunci existența ar fi teribil de plictisitoare. Și viceversa! Revenind la opinia lui Augustin, războiul dintre Cain și Abel, adică dintre Babilon și Ierusalim etc., va dura până la sfârșitul veacurilor, așa că nu trebuie să ne agităm prea tare. Important este să conștientizăm cărei civitas aparținem, adică ce "cetățenie" avem: de sus, sau de jos. Chiar dacă tovărășia cu Abel, căruia fratele său i-a zdrobit capul, nu pare prea atractivă, este în cele din urmă singura care dăinuiește. --Mihai Andrei (discuție) 22 aprilie 2023 10:09 (EEST)Răspunde

Cea mai faină perspectivă pe care am văzut-o în raport cu Cain și Abel mie mi se pare cea exprimată de John Steinbeck, în "La răsărit de Eden". În optica mea, mi se pare că Steinbek explică de ce Caleb (Cain) este omul și de ce Aaron (Abel) este idealul nepractic. Cel care ajunge într-o fundătură este de fapt Aron, iar cel care se dezvoltă și-și asumă calitatea de om este de fapt Caleb. Ce e drept, Caleb face asta deoarece își asumă provocările și greutățile asociate cu drumul care duce înainte, are alături sfătuitori potriviți (Lee este de departe cel mai bun..., iar Samuel și Liza sunt "cei drepți", care, țin firele pânzei lumii), un părinte care până la urmă îl acceptă și-i dă binecuvântarea și nu în ultimul rând, pentru că există conflictul cu Aron. Aron, din păcate evoluează într-un mod care îl face să nu se potrivească lumii omului și de fapt până la urmă se autoexclude, nu înainte însă de a-și fi jucat rolul și de a fi influențat evenimentele, în ultimă instanță prin efectul dispariției lui.

Genială carte, oricum... Accipiter Gentilis _Q.^(D) 22 aprilie 2023 13:02 (EEST)Răspunde

Bună seara! După redenumirile Dvs. din iulie 2021 asupra articolelor Cartea întâi a lui Samuel și Cartea a doua a lui Samuel, puteți vă rog să adăugați la {{Orthodoxwiki}} parametrul „url” care să ducă la pagina respectivă de pe OrthodoxWiki (vedeți un exemplu aici)? Nu am fost în stare să găsesc aceste articole acolo. @Sîmbotin: poate știți și Dvs. Mulțumesc! //   Gikü  vorbe  fapte  25 aprilie 2023 22:23 (EEST)Răspunde

Stați că se pare că m-am prins.

Judecând după redenumirile făcute:

• Cartea întâi a Regilor → Cartea întâi a lui Samuel
• Cartea a doua a Regilor → Cartea a doua a lui Samuel
• Cartea a treia a Regilor → Cartea întâi a Regilor
• Cartea a patra a Regilor → Cartea a doua a Regilor

deduc corect că echivalentele la OrthodoxWiki a articolelor curente sunt după cum urmează?

• Cartea întâi a lui Samuel = Cartea I a Regilor
• Cartea a doua a lui Samuel = Cartea a II-a a Regilor
• Cartea întâi a Regilor = Cartea a III-a a Regilor
• Cartea a doua a Regilor = Cartea a IV-a a Regilor

//   Gikü  vorbe  fapte  25 aprilie 2023 22:29 (EEST)Răspunde

@Gikü: Corect. Așa sunt denumite în versiunile ortodoxe recente ale traducerii Bibliei: I Regi – II Regi – III Regi – IV Regi. Sursă online a ultimei „versiuni oficiale” BOR („Biblia sinodală” 1994): http://bibliaortodoxa.ro/ . --Bătrânul (discuție) 26 aprilie 2023 08:42 (EEST)Răspunde

Mulțumesc. Am corectat trimiterile la orthodoxwiki. //   Gikü  vorbe  fapte  29 aprilie 2023 14:13 (EEST)Răspunde

Întrebarea care se pune, este dacă trebuie să urmăm denumirile care rezultă din traducerea greacă Septuaginta, sau din originalul ebraic (Biblia ebraică). --Mihai Andrei (discuție) 26 aprilie 2023 10:52 (EEST)Răspunde

Salut, Am adaugat continutul paginii Biserica Baptistă - Nădejdea si doresc sa o redenumesc dupa cum este numele intreg al bisericii, respectiv Biserica Creștină Baptistă Nădejdea din București. Titlul era predefinit si este protejat la redenumire. Doresc sa o redenumesc pentru ca in Romania sunt mai multe biserici baptiste, iar numele complet al bisercii este Biserica Creștină Baptistă Nădejdea din București. Ma poti ajuta, te rog? Cldumitrescu75 (discuție) 11 mai 2023 17:10 (EEST)Răspunde

Am rezolvat. Cu stimă, --Mihai Andrei (discuție) 11 mai 2023 17:35 (EEST)Răspunde

Multumesc pentru raspunsul rapid si pentru rezolvare! Cu stima, Cldumitrescu75 (discuție) 11 mai 2023 17:43 (EEST)Răspunde

Vă sugerez să traduceți din engleză articolul Emanuel Baptist Church of Oradea (sau din franceză Église baptiste Emmanuel d'Oradea). --Mihai Andrei (discuție) 11 mai 2023 18:29 (EEST)Răspunde

Vă salut! Spre surprinderea mea, am constatat cu neplăcere că mă aflu la nivelul unui semidoct prost informat despre Biserica Catolică în România și că, din păcate, amestec în capul meu când sunt luat repede sau nu am timp suficient, noțiuni care fac distincția între diversele aspecte care țin de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Biserica Romano-Catolică din România și Biserica Catolică din România. De aceea, m-aș bucura să vă găsiți cândva timp să aranjați un pic articolul despre Biserica Catolică în România, în ce privește aspectele esențiale, care, să facă evidente "dintr-o ochire", elementele distinctive care țin de întregul ansamblu. Nu de alta, dar cred că primul articol care ajunge în fața ochilor, la o simplă căutare, este acesta. Spre rușinea mea, eu însumi ani de zile am folosit, din comoditate mentală probabil și fără să fiu prea atent linkuri spre acest articol, atunci când ar fi trebuit să inserez linkuri spre Biserica Romano-Catolică din România. Accipiter Gentilis _Q.^(D) 8 iulie 2023 09:52 (EEST)Răspunde

Așa cum dumneavoastră cunoașteți istoria reală a greco-catolicilor, având legătură cu ei, așa și Asociația creștină "Apostoliconul" cunoaște întreaga istorie a Audianismului și din care o mare parte nu este expusă pe internet.

Dacă "neutralitatea" și conflictul de interese ne împiedică să expunem sau să corectăm anumite erori, atunci ar însemna ca după același principiu nici dumneavoastră să nu mai scrieți despre greco-catolicism pentru că aveți legături? În baza aceea să "apară un neutru să scrie" ar însemna ca Patriarhia să scrie despre personalitățile greco-catolice? Este lesne de înțeles că și-ar expune propria sa poziție care de fiecare dată nu va fi o istorie completă, ci una de invalidare... Audianismul (discuție) 19 iulie 2023 12:05 (EEST)Răspunde

Îmi pare rău, dar nu înțeleg ce anume îmi reproșați. Este adevărat că am mutat pagina „audianismul” la audieni, la fel cum este adevărat că am eliminat un pasaj în limba engleză din articolul respectiv. Aceste demersuri ale mele au fost în sensul îmbunătățirii articolului, nefiind motivate de vreun partizanat confesional. Dacă vă uitați puțin mai sus în pagina mea de discuții, veți găsi dialogul pe care l-am purtat în sensul îmbunătățirii unor articole legate de baptiști. Interlocutorul meu de atunci s-a purtat foarte constructiv, înțelegând că este vorba despre niște standarde de calitate și despre niște criterii general valabile care trebuie îndeplinite, nu despre șicanarea vreunui utilizator dornic să contribuie la acest proiect. Așa fiind, vă doresc și dumneavoastră mult succes. Cu stimă, --Mihai Andrei (discuție) 19 iulie 2023 12:30 (EEST)Răspunde

Bună ziua. Cum se traduce „Order of Augustinian Recollects”? Donarius (discuție) 29 august 2023 13:19 (EEST)Răspunde

Bună ziua. Ar trebui să fie Ordinul Augustinienilor Reculeși. --Mihai Andrei (discuție) 29 august 2023 14:34 (EEST)Răspunde

Mulțumesc. --Donarius (discuție) 29 august 2023 16:42 (EEST)Răspunde

sună anapoda, toti calugarii se reculeg, nu poti sa le spui ca unii sunt reculeși si altii nu....Asybaris^aport 29 august 2023 17:04 (EEST)Răspunde

Da, sună anapoda. Numele ordinelor călugărești irită de multe ori, precum carmeliții desculți și leii înaripați. Probabil aceasta este rațiunea lor monahală, să irite, adică să evidențieze ceva anume, ce vine de altundeva. --Mihai Andrei (discuție) 29 august 2023 17:12 (EEST)Răspunde

Salut, propun înființarea unui server de Discord pentru Wikipedia în română, după modelul al Wikipedia în engleză. Consider că acesta ar facilita comunicarea pentru dezvoltarea articolelor. Eu am început să lucrez la articole despre Biblie, personaje biblice și Creștinism și modelul de forum al wikipedia este încet, iar Discordul ar face lucrurile să meargă mult mai rapid. Mihel0732 (discuție) 5 septembrie 2023 17:44 (EEST)Răspunde

Sau măcar pentru proiectele despre Biblie, Creștinism și religie în general să se facă un server. Mihel0732 (discuție) 5 septembrie 2023 17:44 (EEST)Răspunde

Vă mulțumesc pentru mesaj. Recomandarea mea este să vă familiarizați mai întâi cu standardele proiectului, pe care le veți putea îmbunătăți după ce le veți fi cunoscut. --Mihai Andrei (discuție) 5 septembrie 2023 19:30 (EEST)Răspunde

Nu ar fi mai bine ca toate articolele despre apostoli să fie: „nume” (apostol). Nu știu dacă toată lumea ar ști cine este Simon Zelotul. Un alt exemplu ar fi prorocii. Majoritatea tinerilor nu prea sunt interesați de religie și aceste indicatoare nu le pun pentru că ar exista o altă persoană care ar crea confuzie. Ci pentru clarificarea a cine este acea persoană. D-asta cred că este bine ca prorocii din Vechiul Testament să aibă indicatorul (proroc) și apostolii (apostol). Acest model este folosit în Wikipedia în franceză. Ce părere aveți? Mihel0732 (discuție) 6 septembrie 2023 20:36 (EEST)Răspunde

Prorocii au precizarea în paranteză atunci când este caz de dezambiguizare. La apostoli trebuie să procedăm similar. Dacă cineva nu știe cine este Simon Zelotul, nu are decât să citească articolul, acesta fiind sensul unei enciclopedii. Că tot ați evocat wikipedia în limba franceză, regula preconizată nu este aplicată nici acolo consecvent: fr:Jacques d'Alphée, fr:Simon le Cananéen etc. Cu stimă, --Mihai Andrei (discuție) 7 septembrie 2023 11:33 (EEST)Răspunde

Și totuși Ioan cel Neînfricat era atunci conte de Nevers (1384–1404) și nu era duce de Burgundia (1404–1419), rang pe care îl deținea tatăl său, Filip al II-lea, Duce de Burgundia (1363–1404). Donarius (discuție) 14 septembrie 2023 15:57 (EEST)Răspunde

Vă mulțumesc pentru precizarea binevenită. --Mihai Andrei (discuție) 14 septembrie 2023 15:59 (EEST)Răspunde

Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul Alexandru Golescu, creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu politicile proiectului.

Nu vă alarmați, articolul nu a fost încă șters. El va fi analizat și discutat în pagina Wikipedia:Pagini de șters/Alexandru Golescu până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu proceduri de salvare a unui articol. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite sfaturi pentru a găsi surse de încredere.

Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului. F.hilbert (discuție) 5 octombrie 2023 18:47 (EEST)Răspunde

Bună ziua. Titlurile ziarelor, revistelor, filmelor, albumelor muzicale și cărților se scriu cu caractere cursive, cf. Wikipedia:Manual de stil: „Pentru romane, filme, albume muzicale, dicționare sau alte lucrări de dimensiuni considerabile și de sine stătătoare, titlul se va scrie cu caractere cursive. Tot aici intră și titlurile de ziare și reviste, întrucât ele reprezintă în general o serie lungă de ediții, chiar dacă fiecare ediție în parte este de mici dimensiuni.”. Am introdus, prin urmare, caracterele cursive la Bukarester Tagblatt. Donarius (discuție) 6 noiembrie 2023 12:57 (EET)Răspunde

Nu insist pe această temă, ci doar vă recomand două surse: https://dexonline.ro/articol/Din_%C8%99i_dintre și https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/dificultati-de-limba-vii-din-si-dintre-1842722.html. Conform Rodicăi Zafiu: „Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de „parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime” (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu sens colectiv („unul din grup”) și prin prepoziția dintre dacă e vorba de un substantiv la plural („unul dintre tineri”).” Eu am interpretat că în cazul la care m-am referit anterior este vorba de al doilea caz („una dintre gări”). Dar, după cum am mai spus mai sus, nu insist. Nu e o problemă de mare importanță pe

Bună. După părerea mea în articolul despre Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș ar trebui păstrate denumirile instituției în limbile în care educația se desfășoară/s-au desfășurat. Kulja~rowiki (discuție) 23 decembrie 2023 23:26 (EET)Răspunde

Dacă considerați necesar, puteți face dumneavoastră precizarea respectivă. Eu nu voi interveni. -- Mihai Andrei (discuție) 24 decembrie 2023 10:31 (EET)Răspunde

Bună. După părerea mea în articolul despre Colegiul Național Unirea din Târgu Mureș trebuie păstrată denumirea instituției în limba maghiară (Egyesülés Főgimnázium). În această instituție de învățământ s-a desfășurat educație în limba maghiară în timp de cca. 68 ani. Totodată, în municipiul Târgu Mureș zeci de mii de localnici folosesc aceast termen în discuțiile cotidiene când se referă la Unirea. --Kulja~rowiki (discuție) 23 decembrie 2023 23:34 (EET)Răspunde

Între timp a rezolvat altcineva problema, în sensul dorit. -- Mihai Andrei (discuție) 24 decembrie 2023 10:32 (EET)Răspunde