Pălăria: are un diametru între 5 și 12 cm, este compactă, groasă (până la 2 cm), la început boltită semisferic cu marginea răsucită spre interior, dar devine în scurt timp convexă cu marginea înclinată abrupt, în sfârșit plată, îndoită și ondulată precum cu rupturi longitudinale la secete, nu rar lat adâncită în centru. Poartă în tinerețe fragmente ale vălului parțial în formă de cortină brun-măslinie, formată din fibre foarte fine ca păienjeniș între marginea pălăriei și picior. Cuticula care se poate îndepărta ușor este netedă, încarnată slab radial-fibros, uscată aproape lucioasă, dar la umezeală lipicios-unsuroasă. Coloritul diferă, datorită celor două forme suplementare ale ciuperci. Astfel prezintă diferite nuanțe de gri-verzui, brun măsliniu = Cortinarius infractus f. olivellus[5] sau sumbru gri-albastru = Cortinarius infractus var. obscurocyaneus.[6]
Lamelele: sunt subțiri, moderat distanțate între ele, sunt bombate și înalte, cu mici lamele intercalate precum aderate bombat la picior, prezentând muchii albicioase și ușor dințate, fiind învăluite la început de sus menționata cortină brun-măslinie. Coloritul este din tinerețe sumbru cenușiu-măsliniu, devenind la bătrânețe ruginiu datorită pulberii sporilor, dar, depinde de varietate, și brun-negricios.
Piciorul: are o lungime de 4 până la 8 cm și o lățime 1,5 până la 2 cm, este neted, consistent, cilindric și, ori sfârșind într-un bulb mic, ori îngroșat spre bază în formă de măciucă. Coloritul este albicios până slab maroniu cu licăriri liliacee, sub pălărie nu rar cu o dungă violacee. Nu prezintă un inel.
Carnea: este albuie până gri-albicioasă cu tonuri albăstruie, mai ales în partea de mijloc a piciorului. Mirosul este imperceptibil, gustul însă extrem de amar. Este cea mai amară specie de bureți cunoscută.
Caracteristici microscopice: are spori rotunjori și fin verucoși, colorați ruginiu, cu o mărime de 8-9 × 6-7 microni, pulberea având același colorit. Basidiile cu 4 sterigme fiecare sunt clavate. Cistidele celule de obicei izbitoare și sterile care pot apărea între basidii și himen, stratul fructifer) lipsesc.[3][4]
Reacții chimice: Carnea se colorează cu acid sulfuric galben (cuticula mai slab), carnea și lamelele cu Azotat de argint verde-negricios până negru (cuticula mai slab), carnea cu fenol maroniu până rozaliu, cu Hidroxid de potasiu gri și cu sulfat de fier mai întâi galben-maroniu, apoi gri.[7][8]
C. infractus, pălării
C. infractus mai tânăr: lamele și picior
C. infractus mai în vârstă
C. infractus, variație
Confuzii
Acest burete poate fi confundat cu următoarele specii:
Cortinarius collinitus, comestibil (lamele albicioase la început, apoi maroniu-roșcate și picior acoperit la început de un văl lipicios lila-purpuriu)[16]
Cortinarius rubicundulus, otrăvitor (lamele ocru, bătrâne brun de scorțișoară, carnea colorându-se după tăietură imediat galben, apoi maro, gust și miros ușor de ridichi)[27]
Cortinarius traganus, otrăvitor (lamele ocru roșcate, devenind apoi ruginiu până brune, inițial acoperite de o cortină violetă, carne șafron|șafronie]])[31]
Cortinarius variicolor (necomestibil (pălărie mai întâi de culoare lila-violet, trecând repede la maroniu, coloritul lamelelor mai întâi gri-albăstrui, apoi brun de scorțișoară, miros de pământ)[32]
Cortinarius vibratilis, necomestibil (lamele alb-gălbuie la început, apoi maroniu-roșcate și picior alb, inițial acoperit de un văl lipicios, foarte amar)[33]
Cortinarius varius, comestibil (lamele palid violete, devenind apoi palid albăstruie, palid lila și pălărie de culoare mai deschisă cu tonuri de galben și ocru)[34]
Specia este văzută din când în când ușor otrăvitoare, ca de exemplu de Marcel Bon,[36] ce însă nu poate fi confirmat. Dar amărăciunea extremă a acestei ciuperci o face absolut necomestibilă.
^Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 508, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO
^ abBruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 166-167, ISBN 3-405-12081-0
^ abHans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 376-377, ISBN 978-3-440-14530-2
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 168-169, ISBN 88-85013-37-6
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 210-211, ISBN 88-85013-46-5
^Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 434, ISBN 3-85502-0450
^Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 4-a, vol. II/b 2 „Röhrlinge und Blätterpilze”, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1978, p. 375
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 182-183, ISBN 3-405-12081-0
^Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 417, ISBN 3-85502-0450
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12081-0
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 232-233 - 2, ISBN 3-405-12116-7
^[Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 216-217, ISBN 3-405-12081-0
^Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 258-259, ISBN 88-85013-46-5
^Bruno Cetto: Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 164-165, ISBN 3-405-12124-8
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 202-203, ISBN 3-405-11774-7
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 180-181, ISBN 3-405-12081-0
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 216-217, ISBN 3-405-11774-7
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 202-203 - 2, ISBN 88-85013-37-6
^Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 417, ISBN 3-85502-0450
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 168-169, ISBN 3-405-12081-0
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 140-141, ISBN 3-405-12081-0
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 204-205, ISBN 88-85013-25-2
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 128-129, ISBN 88-85013-25-2
^Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 169-171, ISBN 3-426-00312-0
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 220-221, ISBN 88-85013-25-2
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 172-173, ISBN 3-405-12124-8
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 214-217, ISBN 88-85013-46-5
^Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 421, ISBN 3-85502-0450
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 182-183, ISBN 88-85013-25-2
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 178-179, ISBN 3-405-12081-0
^Rose Marie Dähncke și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 430, ISBN 3-85502-0450
^Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 136-137, ISBN 88-85013-25-2
^Renate & Wilhelm Volk: „Pilze erkennen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, p. 83, ISBN 3-8001-3656-2
^Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 292-293, ISBN 3-405-12116-7
Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XIII, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1930
Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4
Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas” ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
.JPG)
.JPG)
.jpg)
_Fr_114073.jpg)
.JPG)
.jpg)
_Fr._3417383340.jpg)
_A._Pearson_173553.jpg)
.jpg)
