Ultimul cod ISO 4217 și acronimul local pentru coroana cehoslovacă au fost CSK și respectiv Kčs.
O coroană cehoslovacă era subdivizată în 100 de halleri (în cehă, haléř la singular și haléřů la plural, iar în slovacă, halier la singular și halierov la plural). În cele două limbi, era utilizată abrevierea h. Acronimul era așezat după valoarea numerică, de exemplu: 75 h.
Bancnotă cu valoarea nominală de 10 coroane cehoslovace obținută prin ștampilarea unei bancnote austro-ungare având valoarea nominală de 10 coroane austro-ungare (1919).
După crearea primei Republici Cehoslovace în 1918, s-a făcut simțită o nevoie urgentă de creare a unui nou sistem monetar, care să se distingă de alte monede ale statelor nou create și care sufereau de inflație.
Ministrul de finanțe, Alois Rašin, a procedat la o reformă monetară a cărei finalitate era separarea de coroana austro-ungară, pentru a se permite introducerea unei noi monede. În februarie și martie 1919 bancnotele austro-ungare au fost ștampilate, iar numărul lor în circulație a fost diminuat. Această politică a avut ca efect garantarea unui curs ridicat coroanei. În afară de aceasta, austeritatea monetară a contribuit la menținerea unei situații stabile. La 10 aprilie1919 noua coroană cehoslovacă era definită, cu o valoare egală cu valoarea coroanei austro-ungare. Primele bancnote au fost puse în circulație în același an, iar monedele metalice trei ani mai târziu, în 1922.
În urma Loviturii de stat din februarie 1948 și luarea puterii de către comuniști, a fost întreprinsă o restructurare a industriei și agriculturii.
Coroana cehoslovacă a cunoscut mai multe reforme. Cea mai draconică s-a desfășurat în 1953. În acea epocă Partidul Comunist Cehoslovac trebuia să administreze două piețe în țară:
O piață cu prețuri fixe pentru bunuri alimentare de bază (o persistență a sistemului de raționalizare inițiată după război);
O piață cu prețuri libere în care produsele propuse aveau un preț de cel puțin opt ori mai mare decât cel precedent, dar de o calitate superioară.
Cele două persoane cele mai importante din țară (Antonín Zápotocký, președintele statului și Antonín Novotný, prim-secretar al Partidului Comunist Cehoslovac) au anunțat
lansarea unei reforme monetare la 30 mai1953, cu intrarea în vigoare de la 1 iunie, și punerea în circulație a unor noi bancnote, tipărite în Uniunea Sovietică (inclusiv cu bancnote având valoarea nominală de 3 coroane cehoslovace, ca și în cazul rublelor sovietice): fiecare cetățean putea obține 60 de coroane noi în schimbul a 300 de coroane vechi. Pentru restul sumelor, rata de schimb trecea de la 1 la 50. Inițierea unei astfel de măsuri a devalorizat economiile populației și a produs scăderea nivelului de trai al acesteia, fapt ce a declanșat o serie de greve și de manifestații. Cele mai mari proteste au avut loc la Plzeň, unde 472 de persoane au fost arestate. A fost prima criză a regimului.
Republica Socialistă Cehoslovacă (1960-1990)
Bancnotă cu valoarea nominală de 20 de coroane cehoslovace (1988), avers. Portretul lui Jan Amos Comenius, spre stânga.
Aceste imagini trebuie să fie redimensionate la 0,7 pixeli pe milimetru, un standard pentru bancnotele lumii.
Bibliografie
Krause, Chester L., and Clifford Mishler (1991). Standard Catalog of World Coins: 1801–1991 (18th ed.). Krause Publications.ISBN 0873411501.
Pick, Albert (1994). Standard Catalog of World Paper Money: General Issues. Colin R. Bruce II and Neil Shafer (editors) (7th ed.). Krause Publications. ISBN 0-87341-207-9.
Walter Simon, Die Finanzwirtschaft in der Tschechoslowakischen Republik, Deutscher Verein für gemeinnütziger Kenntnisse in Prag, Juli-September 1930, Nr. 617-19.
Günter Graichen, Die Geldzeichen der Tschechoslowakei, transpress Verlag für Verkehrswesen Berlin 1983, 1. Auflage.
Novotný, Jiří a Šouša, Jiří, Emitenti mimo zákon: ochrana měny, padělky a padělatelé v Československu v první polovině 20. století, In: Historický obzor, 2006, 17 (5/6), pp. 98-115. ISSN 1210-6097.
.jpg)
.svg)