Poziția a fost creată în timpul administrației lui Richard Nixon, care i-a atribuit un rang de membru de cabinet. Acest rang a rămas valabil până în 1993. În perioada președinției lui Nixon, nu mai puțin de opt persoane au deținut această funcție, uneori existând doi sau trei „consilieri ai președintelui” în același timp.
Poziția a rămas vacantă în timpul administrației lui Jimmy Carter, deoarece Carter a lăsat mai multe posturi neocupate la Casa Albă (precum cel de Șef de cabinet) și a preferat un corp mai redus de consilieri.[1]
Edwin Meese a deținut poziția în timpul primului mandat la președintelui Ronald Reagan și a fost un personaj foarte influent la Casa Albă. Meese, șeful de cabinet James Baker și șeful adjunct de cabinet Michael Deaver erau porecliți „The Troika” (Triumviratul) și considerați cei mai importanți sfătuitori ai președintelui.[2] Meese a devenit Procuror General în cel de-al doilea mandat al lui Reagan, iar postul de Consilier al președintelui a rămas vacant.
Pe timpul administrației Bill Clinton postul a devenit concentrat mai mult pe partea de comunicare. Doi dintre consilierii lui Clinton, David Gergen și Paul Begala, au devenit ulterior analiști politici ai postului de televiziune CNN.
În cele două mandate ale președintelui George W. Bush consilierii s-au ocupat de comunicare, relația cu media, redactarea discursurilor și birourile de presă.[3]
În perioada administrației Barack Obama poziția a fost inițial abolită, iar îndatoririle biroului transferate celor trei consilieri superiori: David Axelrod,[4][5]Pete Rouse,[5][6] și Valerie Jarrett,[7] care deținea și titlul de „Asistent al președintelui pentru relații interguvernamentale și legătura cu publicul”.[5] Pe 6 ianuarie 2011, președintele Obama l-a numit pe Rouse consilier al președintelui, funcție din care era responsabil cu asistența acordată președintelui și șefului de cabinet al Casei Albe pentru gestionarea de zi cu zi a activităților personalului de conducere a Casei Albe.[8][9]John Podesta a fost ultima persoană care a deținut această funcție în timpul administrației Obama, înainte de a demisiona pentru a se alătura campaniei prezidențiale ale lui Hillary Clinton, în calitate de șef de campanie.[10]
La scurtă vreme după alegerile din 2016, președintele-ales Donald Trump și-a anunțat intenția de a-l numi pe Stephen Bannon consilier superior. Bannon a primit și titlul suplimentar de „strateg șef”.[11] Ulterior, Trump a numit-o pe Kellyanne Conway al doilea consilier al său.[12]