Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Secuieni se ridică la 2.098 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.131 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,7%), iar pentru 10,2% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,66%), iar pentru 10,39% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Secuieni și Câmpeni, având în total 649 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 25 de elevi la Secuieni și o biserică, iar principalii proprietari funciari erau Ilie Conduratu, C. Frunzeanu, Gh. Livezeanu și Al. Lupașcu.[7] La acea vreme, în zona de nord a teritoriului actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Berbenceni, formată din satele Berbenceni, Văleni, Gura Drumului, Fundenii Răzășești, Berbencenii Răzășești și Chiticeni, având în total 996 de locuitori; aici erau patru biserici ortodoxe și o școală, iar proprietari de moșii erau Theodor Codrescu, Lascar Em. Lupașcu, C. Davidescu, Zamfira Nacu și Petru Negel.[8]
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Berbenceni și transferul satelor sale la comuna Secuieni, comună devenită reședința plășii Traian. Comuna avea 2152 de locuitori în satele Berbinceni, Câmpeni, Chilieni, Fundeni, Secuieni și Văleni.[9]
Trei obiective din comuna Berbinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea daco-romană de „sub Siliște” (500 m nord-est de satul Berbinceni) datând din secolele al II-lea–al V-lea e.n. și așezarea eneolitică din „Coasta Morii” (în același sat) aparținând culturii Cucuteni. Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură — școala din satul Berbinceni ridicată în anii 1897–1899.
