PROFILPELAJAR.COM

Poziționare
Coloana Ciumei (Coloana Sfintei Treimi)
Monumentul în 2007
Coloana Ciumei (Coloana Sfintei Treimi)
Coordonate	45°45′29″N 21°13′44″E ({{PAGENAME}}) / 45.75795°N 21.229014°E
Localitate	Timișoara, Timișoara
Județ	Timiș
Țara	România^[1]
Adresa	Piața Unirii f.n., municipiul Timișoara^[1]
Edificare
Stil artistic	arhitectural
Tip	baroc^[2]
Data începerii construcției	21 noiembrie 1740^[3]
Data finalizării	între 1755–1758^[2]
Restaurare	1994–1995
Stare de conservare	bună
Materiale	gresie
Clasificare
LMI	TM-III-m-A-06313
Modifică date / text

Coloana Ciumei (în germană Pestsäule, Dreifaltigkeitssäule), cunoscută și ca Statuia Ciumei sau Monumentul Sfintei Treimi, este înălțată în mijlocul Pieței Unirii din Timișoara, în concordanță cu stilul arhitectonic al clădirilor dimprejur (baroc).^[2] Monumentul se înscrie în tipologia coloanelor ciumei, răspândite în epoca barocului în întregul spațiu sud-german, boem și maghiar.

Este catalogată ca monument istoric cu codul LMI TM-III-m-A-06313.^[4]

Istoria monumentului

Statuia amintește de încetarea epidemiei de ciumă care devastase întreg Banatul, între 1731 și 1738. În timpul epidemiei, numai la Timișoara și-au pierdut viața peste 1300 de bolnavi de ciumă.^[5] Un monument cu însemnătate similară se găsește în comuna Teremia Mare din județul Timiș.

Piatra de fundație a acestui monument a fost pusă la 21 noiembrie 1740 de consilierul administrației locale de pe atunci, Johann Anton Deschan von Hansen, inițiatorul realizării monumentului, în urma unei promisiuni solemne.^[6] Instalarea propriu-zisă s-a făcut între 1755–1758.^[2]

Descriere

Monumentul este compus dintr-o coloană înaltă triunghiulară împodobită simbolic, pe care tronează Sfânta Treime, Tatăl și Fiul țin coroana cerească deasupra capului Sfintei Fecioare Maria, care îngenunchează la picioarele lor. La baza coloanei se află statuia sfântului Ioan Nepomuk iar sub el, Sfânta Rozalia.

La aceeași înălțime cu sfântul Ioan Nepomuk se găsesc statuile regelui David și a Sfintei Barbara, patroana minerilor; soclul triunghiular este străjuit de statuile sfinților patroni Rochus, Sebastian și Carol Borromeus. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi în relief, reprezentând cele trei calamități — război, foamete și ciumă — pricinuite la acea vreme de turci (1737–1739).

Monumentul este confecționat din gresie și are o valoare artistică deosebită, fiind creat la Viena, în stil baroc, și adus la Timișoara pe calea apei, pe Dunăre, Tisa și pe canalul Bega.

Restaurarea monumentului

Statuia a fost restaurată în anii 1994–1995 de către sculptorul Ion Oprescu, cu sprijin german și austriac.^[7] Tot el a restaurat în 2012 „soarele” din vârf, afectat de o furtună din 2011,^[8] după care monumentul a primit și iluminare artistică pe timpul nopții.^[9]

Imagini

Grupuri statuare în vârful coloanei și pe soclu
Încoronarea Fecioarei Maria
Sfântul Ioan Nepomuk
Sfântul Rochus
Sfânta Barbara
Sfântul Borromeus
Sfântul Sebastian

Sfânta Rozalia
Basorelief pe soclu
Basorelief pe soclu

Note

^ ^a ^b Monuments database, 7 noiembrie 2017
^ ^a ^b ^c ^d Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN 978-973-1958-28-6, p. 56
^ Mihai Opriș, Mihai Botescu (2014), Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara, p. 56, ISBN 978-973-1958-28-6
^ Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.ro
^ MOARTEA NEAGRĂ: Statuia construită pentru cei 1300 de oameni uciși de ciumă
^ Johann Nepomuk Preyer, Monographie der königlichen Freistadt Temesvár - Monografia orașului liber crăiesc Timișoara, ediție bilingvă germană-română, cu o prefață de Eleonora Pascu și o postfață de Ioan Hațegan, reeditare de Timișoara: Ed. Amarcord, 1995, ISBN 973-96667-6-0, pp. 85, 202
^ de Timisoara (Temeschwar): Das Kleine Wien, rumaenien-info.at, arhivat, accesat 2023-05-26
^ Roxana Deaconescu, Statuia Ciumei din Piața Unirii din Timișoara își primește „soarele” înapoi, cu foiță de aur, opiniatimisoarei.ro, 19 iunie 2012, accesat 2023-05-26
^ A. Strugariu, Statuia din Piata Unirii e luminata, urmeaza cea din Libertatii si copacii, tion.ro, 30 octombrie 2012, accesat 2023-05-26