PROFILPELAJAR.COM

Coffea arabica
	Flori de coffea
	Fructe de coffea
Clasificare științifică
Regn:	Plantae
(neclasificat):	Angiospermae
(neclasificat):	Eudicotidae
(neclasificat):	Asteridae
Ordin:	Gentianales
Familie:	Rubiaceae
Subfamilie:	Ixoroideae
Trib:	Coffeeae
Gen:	Coffea
Specie:	C. arabica
Nume binomial
	Coffea arabica; L.
	Modifică text

Coffea arabica este o specie de arbore de cafea originar indigenă din munții din sud-vestul Etiopiei. De asemenea, este cunoscută sub numele de „arborele de cafea din Arabia”, „cafea montană” sau „cafea arabică”. Coffea arabica este considerată a fi prima specie de cafea care a fost cultivată, fiind cultivată în sud-vestul Etiopiei de mai bine de 1.000 de ani.

Arabica deține un conținut mai scăzut de cofeină, între 0,8 și 1,4%, și este recunoscută ca fiind superioară calitativ soiului Coffea canephora (Robusta). Arabica are o aromă delicată și rafinată, puțin acidă, cu un gust pregnant de caramel.

Descriere

Plantele sălbatice cresc până la 9 - 12 metri înălțime, având un sistem de ramificare deschis. Frunzele sunt opuse, alungite, având 6 – 12 cm lungime și 4 – 8 cm lățime, de culoare verde închis, lucioase. Florile sunt albe, au 10–15 mm în diametru și cresc în grupuri axilare. Fructul este o drupă (deși de obicei este numit „cireșe” la plural), are 10–15 mm în diametru, inițial este verde, la maturare devine roșu aprins și în cele din urmă devine purpuriu. Fructul conține de obicei două semințe (boabele de cafea).

Răspândire și habitat

Deși inițial creștea doar în zonele muntoase din sud-vestul Etiopiei, Coffea arabica se găsește acum rar în starea sa nativă, multe populații părând a fi copaci nativi amestecați cu cei plantați de om, lucru comun deoarece Coffea arabica este un arbust care crește sub frunzișul altor arbori. Planta a fost, de asemenea, recuperată de pe Platoul Boma din Sudanul de Sud. Coffea arabica crește și pe Muntele Marsabit din nordul Kenyei, dar nu este clar dacă este cu adevărat nativă sau naturalizată.^[1]

Soiuri

Coffea arabica are mai mult de două sute de soiuri diferite, fiecare cu caracteristici unice. Unele dintre cele mai cunoscute sunt:

Blue Mountain, din regiunea Munților Albaștri, Jamaica; este o cafea de mare reputație, cu un preț foarte mare de piață (prețul de vânzare cu amănuntul se apropie de 100 €/kg)

Bourbon Sharp, cultura este în insula Réunion, Guadelupa și Noua Caledonie
Cattura, o mutație de Bourbon
Gayo, produsă in provincia Aceh din nordul Sumatrei, cu aciditate scăzută și gust ușor amărui
Harrar, în regiunea Harar, Etiopia, renumită pentru aromele complexe, de fructe și de flori
Huehuetenango, cultivat la peste 1500 m la nord de Guatemala
Java, insula Java, Indonezia
Kenya AA, este un grad de calitate în sistemul de rating din Kenya
Kona, cultivate pe pantele muntelui Hualalai, în Kailua Kona, Hawaii
Kontir Wild Forest, din zona Djimmah, Etiopia, la o altitudine de 1400-1600 m
Maragogype (Brazilia), boabele de acest soi sunt două-trei ori mai mari decât cele tradiționale
Mocca, după numele orașului Mocha, Yemen, cel mai vechi port de comerț cu cafea
Mundo Novo, un hibrid între Bourbon și o varietate de Sumatra
Oaxaca, cultivate în sudul Mexicului, între care se disting Pluma, cu aromă de ciocolată și El Olivo culoare verde-albăstruie
Peaberry, cultivate pe pantele muntelui Kilimanjaro, Tanzania
Tarazu, valea Tarrazu, în zonele muntoase în apropiere de San José, Costa Rica
Toraja, varietate indoneziană din insulele Sulawesi, cu aromă distinctă, florală
Uganda, varietate africană, purtând și numele de bugisha
Kalossi Toraja, zonele muntoase din Sulawesi
Winy, originară din Kenya, a cărei aroma amintește de vinul roșu
Yirgacheffe, în imediata apropiere a orașului Yirgacheffe, provincia Sidamo, Etiopia
Yrgacheffe, varietate din Etiopia
Zimbabwe, regiunea Chipinge, la granița cu Mozambic, considerată echivalentă cu cele mai bune soiuri din Kenya, în special pentru aromă, similară vinului roșu. ^[2]^[3]

Cultivare

Coffea arabica ocupă 75-80 la sută din producția totală de cafea din lume.^[4]

Arabica este cultivată cu preponderență în America Centrală (Mexic, Guatemala, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica, Panama), America de sud (Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Paraguay, Argentina), Africa (Etiopia, Kenya, Tanzania, Zambia, Mozambique), precum și Asia (India, Indonezia, Noua Guinee).

C. arabica este dificil de cultivat și de obicei între 1000 și 2000 m altitudine, deși există plantații și mai jos până la nivelul mării dar și la altitudini mai mari de până la 2.800 de metri.^[5]

Planta poate tolera temperaturi scăzute, dar nu și înghețul. Cel mai bine crește la o temperatură medie între 15 și 24°C.^[6] Soiurile predominant comerciale cresc doar până la circa 5 m. Se maturizează pe deplin în 7 ani. Arbuștii Arabica produc 500 - 700 g de cafea verde pe arbust în fiecare an.^[7]

Pe insula Java, arborii sunt plantați în orice moment al anului și sunt recoltați pe tot parcursul anului. În unele zone din Brazilia, cu toate acestea, sunt recoltați doar în timpul iernii. Plantele sunt vulnerabile la temperatură scăzută și la soluri cu pH scăzut, de asemenea, sunt mult mai vulnerabile la dăunători decât C. robusta.

Arborii de cafea Gourmet sunt aproape exclusiv de înaltă calitate, soiuri ușoare de cafea arabica, și printre cele mai cunoscute boabe de cafea arabica din lume sunt cele de la Jamaican Blue Mountain, Colombian Supremo, Tarrazú, Costa Rica, Guatemalan Antigua, și Etiopian Sidamo.^[8]^[9]^[10] Espresso este făcută în mod obișnuit dintr-un amestec de boabe arabică și boabe robusta.

Utilizare

Cea mai mare valoare medicinală o au boabele. Sunt folosite însă și frunzele și coaja. Modul de preparare al boabelor: decoct și infuzie.

Substanțe active importante: cofeină și tanin. Pe lângă bine-cunoscutul efect tonic al sistemului nervos central, cafeaua are și efect diuretic, îmbunătățește circulația sângelui, dilată căile respiratorii. Cafeaua combate astenia și are influență pozitivă în cazul bolilor infecțioase.

Are efecte diferite în funcție de consumator, poate provoca insomnie și agitație, în timp ce alte persoane dorm chiar mai bine după consumul de cafea.

Note

^ Charrier A, Berthaud, p. 20
^ specialitycoffee.ro: Despre cafea. Descrierea principalelor specii și a varietăților de cafea Arhivat în 11 iunie 2016, la Wayback Machine.
^ descopera.ro: Enciclopedia moderna a boabei de cafea, Dan-Silviu Boerescu, 02.12.2007
^ Arabica and Robusta Coffee Plant, at the Coffee Research Institute homepage. Retrieved December 2012.
^ Christine B. Schmitt (2006). Montane Rainforest with Wild Coffea Arabica in the Bonga Region (SW Ethiopia): Plant Diversity, Wild Coffee Management and Implications for Conservation. Cuvillier Verlag. p. 4. ISBN 978-3-86727-043-4.
^ Taye Kufa Obso (2006). Ecophysiological diversity of wild Arabica coffee populations in Ethiopia: Growth, water relations and hydraulic characteristics along a climatic gradient. Cuvillier Verlag. p. 10. ISBN 978-3-86727-990-1.
^ http://www.ethiopiamd.com/Beans.html Arhivat în 15 octombrie 2014, la Wayback Machine. accesat 08.10.2014
^ „Os melhores grãos do mundo”. Revista Veja (în Portuguese). Editora Abril. 31 iulie 2008. Arhivat din original la 5 august 2008. Accesat în 29 iulie 2008. Edition 2071. Print edition p. 140
^ Fussell, Betty (5 septembrie 1999). „The World Before Starbucks”. The New York Times. Accesat în 29 iulie 2008.
^ Fabricant, Florence (2 septembrie 1992). „Americans Wake Up and Smell the Coffee”. The New York Times. Accesat în 29 iulie 2008.

Bibliografie

Silvarolla, Maria B. (2004). „A naturally decaffeinated arabica coffee”. Nature. 429 (6994): 826. doi:10.1038/429826a. PMID 15215853.
Weinberg, Bennet Alan (2001). The World of Caffeine: The Science and Culture of the World's Most Popular Drug. New York: Routledge. ISBN 0-415-92722-6.