Catastrofa mezonică este o nuvelă științifico-fantastică scrisă în colaborare de Ioan Mânzatu și Gheorghe Săsărman.[1] A apărut în 1963 în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” nr. 208-210.
Nuvela pare mai degrabă o scriere la comandă. Săsărman are tendința de a liriciza în mod exagerat, în contrast cu felul prin care Mânzatu, folosind datele exacte ale științei, proiectează, în mod halucinant, o catastrofă cosmică de mari dimensiuni. În nuvelă sunt descrise dezastre planetare, ciocniri stelare, dezastre gigantice aflate la originea unei subtile transformări mezonice a materiei din trupul uman.
Cuprins
- Printre talazuri
- Comandantul
- Regăsire
- Salvați
- Planetoidul
- Captivi
- Arde Cosmosul
- Carapacea de plasmă
- Alfa Eridan
- Singuri
- Drum străbătut
- Abisul
- Două soluții
- Hotărârea
- Străinii
Personaje
Referințe și note
Legături externe
| Opera literară a lui Gheorghe Săsărman
|
|
|
| Romane
|
- 2000 (1982)
- Cupa de cucută (1994)
- Sud contra Nord (2001)
- Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan și ale dosarului său (2011)
- Adevărata cronică a morții lui Yeșua Ha-Nozri (2016)
|
|
|
| Nuvele
|
|
|
|
| Culegeri
|
|
|
|
| Povestiri
|
|
|
|
| Vezi și
|
|
|
