Campionatele Mondiale de Natație

Campionatele Mondiale de Natație 2017

Campionatele Mondiale de Natație sunt Campionatele Mondiale pentru sporturi acvatice: înot, înot sincron, sărituri în apă, înot în ape deschise și polo pe apă. Sunt conduse de Federația Internațională de Natație (FINA), iar toate probele de înot sunt disputate într-un bazin lung (50 de metri).

Competiția a avut loc pentru prima dată în 1973 la Belgrad, Iugoslavia, iar acum are loc la fiecare doi ani. Din 1978 până în 1998, Campionatele Mondiale au avut loc la fiecare patru ani, în anii pari dintre anii olimpici de vară. Din 2001 până în 2019, Campionatele au avut loc o dată la doi ani, în anii impari.

Din cauza efectelor pandemiei de Covid-19, programarea atât a Jocurilor Olimpice, cât și a Campionatelor între 2019 și 2025 a devenit oarecum neregulată, Campionatele Mondiale neavând loc în Japonia în 2021 pentru a găzdui Jocurile Olimpice de vară întârziate din 2020, iar apoi amânate din nou până în 2023 din cauza problemelor legate de pandemie din Japonia. Drept urmare, a fost anunțată o ediție extraordinară a evenimentului pentru 2022 la Budapesta, Ungaria, pentru a nu lăsa un decalaj de patru ani între Campionatele Mondiale.

La competiție pot participa sportivi din cei 209 membri FINA. În 2019, s-au stabilit recorduri pentru cele mai multe țări participante, cu 192 de membri, și cei mai mulți sportivi participanți, cu 2.623 de sportivi.[1]

Ediții

An Perioadă Campionat Loc Sportivi Probe
1973 31 august – 9 septembrie CM de Natație din 1973 Belgrad, Iugoslavia 686 18 (m), 19 (f)
1975 19 iulie – 27 iulie CM de Natație din 1975 Cali, Columbia 682 18 (m), 19 (f)
1978 18 august – 23 august CM de Natație din 1978 Berlin, Germania de Vest 828 18 (m), 19 (f)
1982 29 iulie – 8 august CM de Natație din 1982 Guayaquil, Ecuador 848 18 (m), 19 (f)
1986 13 august – 23 august CM de Natație din 1986 Madrid, Spania 1.119 19 (m) 22 (f)
1991 3 ianuarie – 13 ianuarie CM de Natație din 1991 Perth, Australia (1) 1.142 21 (m) 24(f)
1994 1 septembrie – 11 septembrie CM de Natație din 1994 Roma, Italia (1) 1.400 21 (m) 24(f)
1998 8 ianuarie – 17 ianuarie CM de Natație din 1998 Perth, Australia (2) 1.371 26 (m) 29(f)
2001 16 iulie – 29 iulie CM de Natație din 2001 Fukuoka, Japonia (1) 1.498 29 (m) 32 (f)
2003 12 iulie – 27 iulie CM de Natație din 2003 Barcelona, Spania 2.015 29 (m) 33 (f)
2005 16 iulie – 31 iulie CM de Natație din 2005 Montreal, Canada 1.784 29 (m) 33 (f)
2007 18 martie – 1 aprilie CM de Natație din 2007 Melbourne, Australia 2.158 29 (m) 36 (f)
2009 19 iulie – 2 august CM de Natație din 2009 Roma, Italia (2) 2.556 29 (m) 36 (f)
2011 16 iulie – 31 iulie CM de Natație din 2011 Shanghai, China 2.220 29 (m) 36 (f)
2013 19 iulie – 4 august CM de Natație din 2013 Dubai, Emiratele Arabe Unite 2.293 30 (m) 37 (f) 1 (mixt)
2015 24 iulie – 9 august CM de Natație din 2015 Kazan, Rusia 2.400 30 (m) 37 (f) 8 (mixt)
2017 14 iulie – 30 iulie CM de Natație din 2017 Budapesta, Ungaria (1) 2.360 30 (m) 37 (f) 8 (mixt)
2019 12 iulie – 28 iulie CM de Natație din 2019 Gwangju, Coreea de Sud 2.623 30 (m) 38 (f) 8 (mixt)
2022 18 iunie – 3 iulie CM de Natație din 2022 Budapesta, Ungaria (2) 2.034 29 (m) 37 (f) 8 (mixt)
2023 14 – 30 iulie CM de Natație din 2023 Fukuoka, Japonia (2) 2.392 31 (m), 33 (f), 11 (mixt)
2024 2 – 18 februarie CM de Natație din 2024 Doha, Qatar
2025 CM de Natație din 2025 Kallang, Singapore
2027 CM de Natație din 2027 Budapesta, Ungaria

Tabelul medaliilor

Actualizat după CM de Natație din 2023
Loc Țară Aur Argint Bronz Total
1. Statele Unite ale Americii Statele Unite 293 240 182 715
2. uChina China 184 116 94 394
3. Australia Australia 110 115 85 310
4. Rusia Rusia 105 73 62 240
5. RDG RDG 51 44 27 122
6. Italia Italia 48 52 69 169
7. Ungaria Ungaria 42 33 31 106
8. Germania Germania 41 62 70 173
9. Franţa Franța 32 33 33 98
10. Regatul Unit Regatul Unit 32 32 56 120
11. Canada Canada 28 53 65 146
12. Țările de Jos Țările de Jos 19 38 34 91
13. Suedia Suedia 19 20 17 56
14. Japonia Japonia 18 48 77 143
15. Brazilia Brazilia 17 15 18 50
16. Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică 16 28 28 72
17. Spania Spania 13 37 31 81
18. Africa de Sud Africa de Sud 13 7 16 36
19. Ucraina Ucraina 12 18 28 58
20. RFG RFG 8 7 12 27
21. Polonia Polonia 6 11 9 26
22.  România 5 2 7 14
23.  Danemarca 4 8 8 20
24. Grecia Grecia 4 6 8 18
25. Zimbabwe Zimbabwe 4 5 0 9
26. Tunisia Tunisia 4 3 4 11
27. Lituania Lituania 4 2 3 9
28. Serbia Serbia 4 2 1 7
29. Finlanda Finlanda 3 2 2 7
30. Croaţia Croația 2 3 4 9

Multiplii medaliați cu aur

Caracterele aldine indică sportivii activi și cel mai mare număr de medalii.

Poz Sportiv Țară Sex Disciplină Din Până la Aur Argint Bronz Total
1 Michael Phelps Statele Unite ale Americii Statele Unite M Înot 2001 2011 26 6 1 33
2 Svetlana Romașina Rusia Rusia F Înot artistic 2005 2019 21 21
3 Katie Ledecky Statele Unite ale Americii Statele Unite F Înot 2013 2022 19 3 22
4 Natalia Ișcenko Rusia Rusia F Înot artistic 2005 2015 19 2 21
5 Ryan Lochte Statele Unite ale Americii Statele Unite M Înot 2005 2015 18 5 4 27
6 Svetlana Kolesnicenko Rusia Rusia F Înot artistic 2011 2019 16 16
7 Caeleb Dressel Statele Unite ale Americii Statele Unite M Înot 2017 2022 15 2 17
8 Alla Șișkina Rusia Rusia F Înot artistic 2009 2019 14 14
9 Anastasia Davidova Rusia Rusia F Înot artistic 2001 2011 13 1 14
10 Alexandra Pațkevici Rusia Rusia F Înot artistic 2009 2017 13 13

Vezi și

Note

  1. ^ „18th FINA World Championships: Entry List by Event” (PDF). Omega Timing. Accesat în . 

Legături externe