Cărpiniş pe Harta Iosefină, 1769-1773. Vatra satului este răsfirată de o parte și de alta a râului Abrud, de la Gura Roșiei până mai jos de Valea Vârtop. Pe vale, la intrarea în sat, se vede o moară de măcinat grâne ce se distinge între numeroasele șteampuri pentru exploatarea aurului. În mijlocul satului, pe o înălțime peste malul stâng, este marcată vechea biserică de lemn. Spre Abrud, Roșia și Vârtop sunt înălțate cruci de hotar.
Prima documentare scrisă cunoscută a așezării este Keorpenes, din 1595.[1]
Transporturi
Haltă de cale ferată a Mocăniței. Halta a fost oficial redenumită “Podu Mijii”, după numele podului din apropiere care trece peste apele râului Abrud.
“Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale), cu oprire și în această stație.
Lăcașuri de cult
Biserica Sfânta Treime din Cărpiniș este lăcașul de cult al comunității ortodoxe din satul Cărpiniș, Alba, ridicat între anii 1914-18.
Biserica de zid actuală a înlocuit o biserică de lemn din 1784.[2] Momentul ridicării noii biserici este surprins în pisania de la intrarea în pridvor: „S-a zidit pe spesele poporului 1914-1918. Pompiliu Piso, Todor Serb, Todor Sicoe, ep. Nicolae Sicoe, Chesa si Boclea Ionut intreprinz:”.
Cătunul Șoal din Cărpiniș (Roșia Montană) este locul de naștere a lui Ion Oargă Cloșca (1747-85), cunoscut sub numele de Cloșca.
Familia Șuluțiu de Cărpiniș, familie de români nobili de origine din acest sat, a dat cărturari de seamă precum episcopul greco-catolic Alexandru Sterca-Șuluțiu și tribunul pașoptist Ioan Sterca-Șuluțiu.
Cristache-Panait, Ioana (). Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, Mărturii de continuitate și creație românească. Alba Iulia: Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei.
Opriș, Ioan, Bodea-Bonfert, Mihaela și Porumb, Marius (). Monumente istorice de pe Valea Arieșului. Itinerarii culturale. București: Oscar Print. ISBN 973-8224-19-5.
