Bătălia de la Podul Milvius

Bătălia de la Podul Milvius
Parte a Războaielor purtate de Constantin I
Parte a Războaielor civile romane

Visul lui Constantin I și Bătălia de la Podul Milvius.[1]
Informații generale
Perioadă28 octombrie, 312
LocPonte Milvio, Roma
41°56′08″N 12°28′01″E ({{PAGENAME}}) / 41.935555555556°N 12.466944444444°E
RezultatÎnfrângerea lui Maxentius
Beligeranți
Forțele lui MaxentiusForțele lui Constantin
Efective
170.000 infanterie și
18.000 cavalerie[2]
sau peste 100.000 militari[3]
90.000 infanterie și
8.000 cavalerie[4]
sau peste 40.000 militari[3]
Pierderi
? morți? morți

Bătălia de la Podul Milvius (Podul Șoimului) (azi Ponte Milvio, Roma) a avut loc între împărații romani Constantin I și Maxentius, la 28 octombrie 312. Constantin a câștigat bătălia și a pus capăt Tetrarhiei și a devenit conducătorul unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a înecat în Tibru în timpul bătăliei.

Semnul ceresc

Pictură de Giulio Romano. Presupusele armate cerești implicate sunt prezentate ca niște îngeri cu aripi
Armata romană
EXERCITUS•ROMANORUM


Scriitorul creștin Lactantius (cca. 240 – cca. 320) povestește că în ajunul bătăliei Constantin cel Mare a avut un vis în care i s-a spus ca înainte de a porni la luptă să înscrie pe scuturile soldaților semnul ceresc al lui Dumnezeu - caeleste signum dei. Probabil monograma chi-rha (litera X traversată de litera P). Dar Eusebius din Cezareea în lucrarea sa „Viața lui Constantin” - „Vita Constantini” povestește despre apariția pe cer la miezul zilei, deasupra soarelui, a unei cruci luminoase împreună cu inscripția In hoc signo vinces („Sub acest semn vei învinge”). Crucea i-ar fi apărut lui Constantin, dar și armatei sale, pe când erau în Galia în drum spre Peninsula Italică. Noaptea i s-ar fi arătat Christos care i-ar fi poruncit să facă un steag cu semnul văzut.

Galerie de imagini

Note

  1. ^ Homélies de Saint Grégoire de Nazianze (BnF MS grec 510), folio 440, 879-882, Biblothèque Nationale de France
  2. ^ Zosimo, Storia nuova, II, 15, 2.
  3. ^ a b Panegyrici latini, IX, 5, 1-2.
  4. ^ Zosimo, Storia nuova, II, 15, 1.

Bibliografie

  • Brown, Peter. The Rise of Christendom, 2nd edition. Oxford: Blackwell Publishing, 2003. ISBN 0631221387
  • Gerberding R. and J.H. Moran Cruz. Medieval Worlds. New York: Houghton Mifflin Company, 2004. ISBN 039556087X
  • Lactantius. On the manner in which the persecutors died. Translated at Intratext CT.
  • Lieu, Samuel N.C., and Dominic Montserrat, eds. From Constantine to Julian. London: Routledge, 1996. ISBN 0415093368
  • Nixon, C.E.V. and Barbara Saylor Rodgers. In Praise of Later Roman Emperors: The Panegyrici Latini, with the Latin Text of R.A.B. Mynors. Berkeley: University of California Press, 1994. ISBN 0520083261
  • Odahl, Charles Matson. Constantine and the Christian Empire. London: Routledge, 2004. ISBN 0415174856
  • Smith, John Holland. Constantine the Great. London: Hamish Hamilton, 1971. ISBN 0684123916
  • Zosimus. Historia Nova. Translated by R.T. Ridley. Canberra: Byzantina Australiensia, 1982.

Legături externe

Vezi și