Prezentarea proiectelor câștigătoare din programul de bugetare participativă al districtului Białołęka, Varșovia
Bugetarea participativă este un tip de implicare cetățenească în care oamenii obișnuiți decid cum să aloce o parte dintr-un bugetmunicipal sau public printr-un proces democratic de luare a deciziilor. Bugetarea participativă permite cetățenilor sau rezidenților unei localități să identifice, să discute și să prioritizeze proiectele de cheltuieli publice și le oferă puterea de a lua decizii reale cu privire la modul în care sunt cheltuiți banii.[1]
Procesele de bugetare participativă sunt de obicei concepute pentru a-i implica pe cei lăsați în afara metodelor tradiționale de implicare publică, cum ar fi rezidenții cu venituri mici, non-cetățeni și tineri.[2] Un studiu de caz cuprinzător al opt municipalități din Brazilia, care analizează succesele și eșecurile bugetării participative, a sugerat că aceasta duce adesea la cheltuieli publice mai echitabile, o mai mare transparență și responsabilitate guvernamentală, niveluri crescute de participare publică (în special a rezidenților marginalizați sau mai săraci) și învățarea democratică și a cetățeniei. [3] Bugetul participativ este una dintre numeroasele inovații democratice, cum ar fi Adunarea cetățenilor din Columbia Britanică, care cuprind idealurile unei democrații participative.[4]
Cadrele de bugetare participativă diferă între țări în ceea ce privește scara, procedura și obiectivul. Bugetul participativ, în concepția sa, este adesea contextualizat pentru a se potrivi condițiilor și nevoilor specifice unei regiuni. Astfel, amploarea bugetării participative variază în funcție de faptul că este realizată la nivel municipal, regional sau provincial. În multe cazuri, bugetarea participativă a fost aplicată și reglementată legal; cu toate acestea, unele programe sunt aranjate intern. De la invenția inițială din Porto Alegre, Brazilia, în 1988, bugetarea participativă s-a manifestat într-o multitudine de modele, cu variații în metodologie, formă și tehnologie. [5] Începând cu 2014, bugetarea participativă a fost implementată în aproape 1.500 de municipalități și instituții din întreaga lume.[6]
^Röcke, Anja (). Framing Citizen Participation: Participatory Budgeting in France, Germany, and the United Kingdom. New York, NY: Palgrave Macmillan. doi:10.1057/9781137326669. ISBN978-1-137-32666-9.
^Porto de Oliveira, Osmany (). International Policy Diffusion and Participatory Budgeting: Ambassadors of Participation, International Institutional and Transnational Networks. Cham, Switzerland: Springer Nature. ISBN978-3-319-43337-0.
^Röcke, Anja (). Framing Citizen Participation: Participatory Budgeting in France, Germany, and the United Kingdom. New York, NY: Palgrave Macmillan. doi:10.1057/9781137326669. ISBN978-1-137-32666-9.
Novy, Andreas; Leubolt, Bernhard (), „Participatory Budgeting in Porto Alegre: Social Innovation and the Dialectical Relationship of State and Civil Society”, Urban Studies, 42 (11), pp. 2023–2036, Bibcode:2005UrbSt..42.2023N, doi:10.1080/00420980500279828.
de Sousa Santos, Boaventura (), „Participatory Budgeting in Porto Alegre: Toward a Redistributive Democracy”, Politics & Society, 26 (4), pp. 461–510, doi:10.1177/0032329298026004003.
Souza, Celina (), „Participatory budgeting in Brazilian cities: limits and possibilities in building democratic institutions”, Environment and Urbanization, 13 (1), pp. 159–184, Bibcode:2001EnUrb..13..159S, doi:10.1177/095624780101300112.
Abers, Rebecca (), „From Clientelism to Cooperation: Local Government, Participatory Policy, and Civic Organizing in Porto Alegrem Brazil”, Politics & Society, 26 (4), pp. 511–537, doi:10.1177/0032329298026004004.
