În istorie, a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, Imperiul Otoman și Rusia.
Rol
Extinderea aproximativă a Câmpiei Europei de Est.
Este, din perspectivă geostrategică, un punct cheie de acces în Câmpia Rusă[3] și reprezintă o rută de transport cheie între Europa și Rusia, care, ocolește Munții Carpați.[4] Aceasta determină ca Federația Rusă să fie interesată în controlul militar al acestei zone.[3]
Este de remarcat că, prin controlul tuturor punctelor de acces în Câmpia Rusă (Breșa Tien-Altay, Coridorul Asiei Centrale, cele două zone de coastă din Caucaz, Crimeea, Breșa Basarabeană, Breșa Poloneză, coasta Mării Baltice și coasta Mării Albe), Rusia ar avea capacitatea de a-și concetra în mod strategic forțele, folosindu-se de particularitățile geografice ca apărare împotriva potențialelor invazii.[3]
Se află, de asemenea în apropierea portului strategic de la Odesa și a peninsulei Crimeea, unde se află sediul Flotei Ruse a Mării Negre și este locația unui coridor al rețelei energetice situat dintre Rusia, Europa și Turcia.[5]
Istoric
Breșa Basarabeană a reprezentat sediul geografic al unui mare număr de conflicte între puterile europene, Imperiul Otoman și Rusia,[6] reprezentând o rută tradițională de invazie, atât [a Rusiei] dinspre sud-vest, cât și a statelor balcanice [dinspre nord-est].[7] Combinația dintre locația care permitea concentrare propriilor forțe, astfel încât să poată fi reținută orice altă forță care ar fi putut veni direct din stepeleEurasiei, natura defensivă de Deltei Dunării și puterea navală proprie, a determinat ca arealul respectiv să reprezinte o poziție defensivă extrem de valoroasă, pentru Imperiul Otoman.[8]
În anul 2014, anexarea Crimeei a readus sub control încă una dintre respectivele zone. Conform expertului în geopolitică și studii strategice Peter Zeihan(en)[traduceți], Cucerirea Ucrainei de către Rusia, în prezent, este doar o etapă în obținerea de către Rusia a controlului asupra altor puncte de acces, precum Breșa Poloneză și Breșa Basarabeană,[3] deoarece Ucraina se află în calea acesteia spre cele două zone critice.[6] Pentru a controla în integralitatea ei Breșa Basarabeană, Rusia are nevoie să controleze și zona moldovenească (de nord-est) a României, pe unde, frecvent în trecut au avut loc invazii turcești.[9]
Structură
Aflată la nord-est de Câmpia Română,[4] Breșa Basarabeană include câmpiile dintre sfârșitul arcului carpatic nordic și partea de nord-est a Mării Negre[10] (chiar la nord de Delta Dunării, practic locul în care Marea Neagră aproape că se întâlnește cu Carpații).[8] Cele două rute care ocolesc acest arc montan sunt de mult timp ruta nordică, de-a lungul Mării Baltice prin Câmpia Europei de Nord și traseul basarabean, pe la Marea Neagră. Controlul spațiului situat în zona sudică asigură controlul rutei sud-estice [spre Câmpia Rusă][10] și respectiv sensul de deplasare al armatelor prin acest coridor de mobilitate militară(en)[traduceți].[6]
Vezi și articolul:[[]]Vezi și articolele[[]]și[[]]Vezi și articoleleIstmul ponto-baltic,Zona de Operații Est (România)șiFlancul Estic al NATOVezi și articolele[[{{{7}}}]],[[{{{8}}}]],[[{{{9}}}]]și[[{{{10}}}]]Vezi și articolele[[{{{11}}}]],[[{{{12}}}]],[[{{{13}}}]],[[{{{14}}}]]și[[{{{15}}}]]Vezi și articolele[[{{{16}}}]],[[{{{17}}}]],[[{{{18}}}]],[[{{{19}}}]],[[{{{20}}}]]și[[{{{21}}}]].
