PROFILPELAJAR.COM

Pentru orașul din România, vedeți Brăila.

Coordonate: 48°23′14″N 26°54′22″E ({{PAGENAME}}) / 48.38722°N 26.90611°E
Braiilivka
Браїлівка
— Sat —
Braiilivka Braiilivka (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Braiilivka Braiilivka (Ucraina) Poziția geografică

Țară	Ucraina
Raion	Raionul Chelmenți
Regiune	Cernăuți
Raion	Raionul Nistru

Cod KOATUU	7322086802

Altitudine	231 m.d.m.

Populație
- Total	322 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	60152
Prefix telefonic	3732

Prezență online

Modifică date / text

Brăila (în ucraineană Браїлівка, transliterat: Braiilivka) este un sat în comuna Nelipăuți din raionul Chelmenți, regiunea Cernăuți, Ucraina. Are 322 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 231 metri, în partea de sud a raionului Chelmenți.

Istorie

Localitatea Brăila a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău^[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Brăila făcea parte din Ocolul Mijlocului a Ținutului Hotin ^[2].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Brăila a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia ^[3].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Brăila face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente.

Demografie

Componența lingvistică a localității Brăila

Ucraineană (97,52%)

Alte limbi (1,55%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Brăila era vorbitoare de ucraineană (97,52%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.^[4]

Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (0+2), reprezentând 0,61% din populație ^[5]. În prezent, satul are 322 locuitori, preponderent ucraineni.

1930: 213 (recensământ)^[6]

1989: 329 (recensământ)

2007: 322 (estimare)