Boabe de grâu (revistă)

Boabe de grâu (revistă)
Informații generale
EditorEmanoil Bucuța
Data fondăriimartie 1930
Încetarea aparițieidecembrie 1934
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului


Boabe de grâu a fost o revistă culturală românească care a apărut între anii 1930 și 1934.

Istorie

Fondată în martie 1930 de scriitorul român Emanoil Bucuța, Boabe de grâu a fost tipărită la București sub conducerea Direcției Educației Poporului, Institutului Social Român și Monitorului Oficial.[1] Bucuța fusese anterior redactor al revistei de cultură Graiul românesc din 1927 până în 1929.[2]

Boabe de grâu a apărut lunar între martie 1930 și decembrie 1934. Revista conținea articole culturale și istorice pe subiecte locale din România, inclusiv despre cultura minorităților etnice (germani,[3] maghiari, bulgari, evrei, turci ș.a.). O mare parte din conținutul său se axa pe arheologie, religie, arhitectură, etnografie, geografie, istoria artei, educație, arta contemporană și istoria social-politică a României. Conținea, de asemenea, articole pe subiecte din afara României sau articole scrise de străini despre România și a inclus frecvent articole traduse în română din alte limbi. În plus, a serializat romane scrise de autori neromâni, precum Kálmán Mikszáth,[4] Iordan Iovkov[5] și Borisav Stanković.[6] Revista a fost ilustrată cu fotografii, lucrări de artă veche sau contemporană și ilustrații comandate. Boabe de grâu promova pluralismul cultural al României. A conținut frecvent articole scrise de (sau despre) artiste și scriitoare.[7][8][9]

Printre colaboratorii revistei (cu texte și desene) s-au numărat regina Maria a României,[8] Julius Teutsch,[3] Henri H. Stahl,[10] Grigore Antipa,[11] Alexandru Busuioceanu,[12] Ioan Bianu,[13] Nicolae Iorga,[14] Jean Bart,[15] Gala Galaction,[16] Anastase Demian,[17] Iosif Iser,[18] Ion Theodorescu-Sion,[19] Milița Pătrașcu,[7] Nicolae Tonitza,[16] Boris Caragea[6] ș.a.

Ultimul număr a apărut în decembrie 1934.[20]

Note

  1. ^ Bucuța, Emanoil, ed. (mai 1932). „Coperta”. Boabe de grâu. III (5). 
  2. ^ „Periodice”. Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța. Accesat în . 
  3. ^ a b Teutsch, Julius (martie 1933). „Muzeul săsesc al Țării Bârsei”. Boabe de grâu. IV (3): 138–146. 
  4. ^ Mikszath, Coloman (). „Săliștencele (III)”. Boabe de grâu. III (1-2): 39–51. 
  5. ^ Iovcov, Iordan (mai 1932). „Nopți la hanul din Antimovo”. Boabe de grâu. III (5): 166–175. 
  6. ^ a b Stancovici, Borisav (decembrie 1934). „Sânge stricat”. Boabe de grâu. V (12): 754–759. 
  7. ^ a b „Cronica”. Boabe de grâu. IV (3): 184–185. martie 1933. 
  8. ^ a b Maria, Regina (noiembrie 1930). „Stella Maris. Cea mai mică biserică din țară”. Boabe de grâu. I (9): 515–524. 
  9. ^ Rădulescu-Pogoneanu, Elena (decembrie 1934). „Școala centrală de fete din București”. Boabe de grâu. V (12): 705–753. 
  10. ^ Stahl, Henri H. (martie 1933). „Un sat din Transilvania: Drăgușul”. Boabe de grâu. IV (3): 147–154. 
  11. ^ Antipa, Gr. (). „Marea noastră”. Boabe de grâu. III (1–2): 1–22. 
  12. ^ Busuioceanu, Al. (mai 1932). „Colecția regală de pictură”. Boabe de grâu. III (5): 129–146. 
  13. ^ Baniu, Ion (martie 1930). „Academia română și biblioteca ei”. Boabe de grâu. I (1): 1–10. 
  14. ^ Iorga, Nicolae (octombrie 1930). „Liga culturală”. Boabe de grâu. I (8): 451–456. 
  15. ^ Bart, Jean (martie 1930). „Casele Naționale”. Boabe de grâu. I (1): 30–34. 
  16. ^ a b Galaction, Gala (martie 1930). „Cumpăna părintele Teodorit”. Boabe de grâu. I (1): 35–37. 
  17. ^ Bucuța, Emanoil, ed. (noiembrie 1930). Boabe de grâu. 
  18. ^ Iser, Iosif (martie 1933). „Transilvăneni”. Boabe de grâu. IV (3): Cover. 
  19. ^ Xenopoulos, Grigorios (martie 1933). „Stânca roșie (II)”. Boabe de grâu. IV (3): 155–168. 
  20. ^ Bucuța, Emanoil, ed. (decembrie 1934). Boabe de grâu. p. 1. 

Legături externe