Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii)

Biserica de lemn din Pădureni (fost Țop), comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, foto: august 2014.
Nava spre iconostas
Bisericile din Pădureni: cea ortodoxă de lemn (în partea stângă a imaginii) și cea greco-catolică (în partea dreaptă, folosită de ortodocși între 1948-1991)
Pictura exterioară: Maica Domnului orantă
Icoană pe lemn: „Sfântul Ierarh Nicolae
Icoană pe lemn: „Maica Domnului cu Pruncul”
Commons
Commons

Biserica de lemn din Pădureni (fost Țop), comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, datează din anul 1929. Are hramul „Sfânta Treime” și a fost construită din bârnele unei biserici vechi de lemn donată de locuitorii din Diviciorii Mari.

Istoric

În 1929-1930 ortodocșii din Pădureni au construit pe locul primit prin reforma agrară o biserică de lemn acoperită cu țiglă, cu hramul Sfânta Treime. Lucrarea a fost încredințată meșterilor Ioan Kiss și Ioan Fülöp din Sic. Banii necesari lucrării au provenit din vânzarea pădurii, iar materialul a fost recuperat de la o veche biserică de lemn, donată de credincioșii din Diviciorii Mari[1]. În localitatea respectivă, conform tradiției orale, o biserică de lemn a fost construită „în vremuri necunoscute", „sub pădurea crăiască" (acum Sub Pădure). Urmare a unor săpături, au fost găsite acolo un disc, o stea și scânduri de sicrie. O nouă biserică, din lemn de gorun, a fost construită între 1766-1768 pe „Gruiețele Poienilor", loc aflat la marginea satului (acum „După Grădini"). A fost folosită până în 1913. În 1930 a fost dăruită ortodocșilor din Pădureni (Țop).[2] Icoanele împărătești din fosta biserică de „după grădini" (Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfântul Ierarh Nicolae) au rămas în Diviciorii Mari.

Biserica a fost dotată cu un iconostas sculptat de Wilhelm Ruprich din Dej, pictată între 1937-1938 de Iuhasz Iuliu Erneszt din Gherla și sfințită de episcopul Nicolae Colan în 17 septembrie 1939. După venirea comuniștilor la putere, din 1948 biserica a fost folosită ca magazie de lemne (pentru serviciul liturgic fiind folosită biserica de piatră, fostă greco-catolică, edificată în 1931), ajungând într-o stare avansată de degradare. În 1992 au început lucrările de restaurare a bisericii. A fost reparată capital în anii 1993-1994, pictată de Gâtu Leca Spiridon din Dej în anii 1994-1995 și sfințită de episcopul vicar Irineu Pop Bistrițeanu în 16 iunie 1996.[3]

Note

  1. ^ Pădurean, Monografia Protopopiatului Ortodox Român Gherla
  2. ^ Pădurean, Monografia Protopopiatului Ortodox Român Gherla
  3. ^ transcrierea pisaniei

Bibliografie

  • Prof. Augustin Pădurean - Monografia Protopopiatului Ortodox Român Gherla
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0. 
  • Cîmpian, Felicia Elena (). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4. 
  • Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. . 

Vezi și

Imagini din exterior

Imagini din interior

Icoanele de patrimoniu și epitaful rămase în parohia Diviciorii Mari