Biserica „Sf. Ilie” (fostă „Sf. Varvara”) din Popești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1473, având codul de clasificare IS-II-m-B-04229.02. Ea face parte din ansamblul Conacului Cantacuzino - Pașcanu din Popești.[1]
Istoric
Prima atestare documentară a satului Popești este într-un uric din 12 august 1426 al domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432). El a făcut parte din Ținutul Cârligăturii. Moșia Popești a aparținut o lungă perioadă familiei Mavrocordat. În jurul anului 1776, boierii din familia Mavrocordat a construit Biserica "Sf. Varvara" din Popești, ca biserică de conac boieresc.[2]
Aici au fost înmormântați principesa Lucia Cantacuzino-Pașcanu (19 mai 1862 - 26 martie 1930) și fiul său, principele Gheorghe Al. Mavrocordat (1887 - 20 iulie 1907).
În acest lăcaș de cult, preotul Nicolae Butescu i-a cununat în 1937 pe prințul Gheorghe M. Sturdza (n. 1912) cu norvegianca Margareta Kavaal (1915-2009)[2] și l-a fost botezat în 1938 pe fiul acestora, prințul Dimitrie Sturdza, nași de botez fiind regina Elena și fiul acesteia, principele moștenitor Mihai, viitorul rege al României.[3] Biserica a suferit reparații importante în perioada interbelică. În urma resfințirii, hramul bisericii a fost schimbat din „Sf. Varvara” în „Sf. Ilie”.[4]
Începând din 1 decembrie 1984 aici slujește ca paroh preotul Vasile Matcovici (n. 1958).
Începând din anul 2007, Biserica „Sf. Ilie” din Popești a fost consolidată și restaurată[5], după planurile arhitectului ieșean Neculai Munteanu. La intrarea în curte, au fost amplasată o poartă din lemn sculptat, în stil maramureșean.[2]
În biserică, în partea de nord a naosului, se află o placă funerară de marmură. Ea a fost pusă pe mormântul principesei Lucia Cantacuzino-Pașcanu (19 mai 1862 - 26 martie 1930) și a fiului său, principele Gheorghe Al. Mavrocordat, decedat la Popești în 20 iulie 1907, la vârsta de 19 ani.
Imagini
Biserica "Sf. Varvara" din Popești - vedere dinspre sud-est
Biserica "Sf. Varvara" din Popești - latura vestică