Barbu Craiovescu I a fost un boier din familia Craioveștilor, primul din familie care a deținut demnitatea de „Ban al Craiovei”.

A fost membru al Divanului domnesc din 1482 și Mare Ban în 1492, 1497 și 1498-1519. A fost fiul lui Neagoe Ștrehăianul.^[1] S-a căsătorit cu Negoslava (Neguța). Nu a avut copii. A ctitorit mănăstirea Bistrița. La bătrânețe, el și cu Neguța s-au călugărit, cu numele monahale Pahomie și Salomia^[2].

• Ioan C. Filitti, Banatul Olteniei și Craioveștii, Scrisul Românesc, Craiova, 1932
• Cornel Bîrsan, Doamne și domnițe, jupânițe și amante ale domnitorilor români, Librex. p.175

• Familia dinastică a Craioveștilor
• Barbu Craiovescu II
• Barbu Craiovescu III