Aurel Mureșianu s-a născut la Brașov ȋn data de 7/20 iunie1847. Aici a urmat cursurile primare și secundare, iar ultimele clase le-a absolvit la Gimnaziul greco-catolic din Blaj, condus de Timotei Cipariu.[1] Încă din timpul gimnaziului, împreună cu un grup de colegi, Aurel Mureșianu a înființat „Compania literară a junilor studioși de la gimnaziul superior din Brașov, pentru cultivarea limbii și a literaturii române” în anul 1862.[2]
În anul 1865 a plecat la Viena unde a studiat dreptul și filosofia, urmând și o școală specială de jurnalism. A obținut doctoratul ȋn drept ȋn anul 1872, făcându-și practica de jurist la Viena. Ca președinte al societății studenților din Viena a contribuit la restabilirea unității, prin unirea, la propunerea sa, a celor două societăți ȋntr-una singură, sub numele de „România jună”.[1]
Redacția Gazetei de Transilvania la 1884; de la stânga la dreapta: Iacob Mureșianu, fiul său dr. Aurel Mureșianu, fiica sa Sevastia și redactori de ziar
Aurel Mureșianu a fost pasionat de timpuriu de publicistică, fiind corespondent al „Gazetei de Transilvania” la Dieta de la Sibiu (1863-1864), colaborator la revista politică Die Reform condus de Francisc Schuselka și la ziarul Der Osten din Viena.[3]
Revenit ȋn 1877 la Brașov, el a preluat definitiv Gazeta de Transilvania la începutul anului 1878, după o perioadă de colaborare redacțională cu George Barițiu în aprilie – decembrie1877. Aurel Mureșianu s-a preocupat de modernizarea ziarului în raport cu cerințele epocii și standardele presei.[4] Calitatea articolelor publicate a devenit foarte bună, punându-se accentul pe informație, astfel încât aceasta să fie ușor înțeleasă de cititori. Datorită profesionalismului conferit publicației, Aurel Mureșianu a reușit să atragă în redacție redactori și colaboratori mult mai bine pregătiți, adevărați ziariști.[5] Prin politica redacțională promovată, Aurel Mureșianu a păstrat tonul grav și prudent din timpul lui George Barițiu și Iacob Mureșianu, necedând ispitei senzaționalului, aceasta conferind mai multă credibilitate și prestigiu informațiilor comunicate.[6]
În anul 1888, Aurel Mureșianu a obținut dreptul de a înființa o tipografie la Brașov pentru tipărirea Gazetei, cu sediul pe Șirul Inului nr. 22 (astăzi Muzeul „Casa Mureșenilor”), înzestrată cu o mașină de tipărit adusă de la Viena și cu personal majoritar din Șcheii Brașovului, creându-se astfel aici o școală tipografică românească.[7]
Tot el a înființat societăți literare și a fost autorul unuia dintre cele două proiecte care au stat la baza Memorandului din 1892, numărându-se printre apărători în Procesul Memorandiștilor, militând și aici pentru dreptul fiecărui cetățean de a se putea apăra în limba maternă.[8]
^Moașa Nazare, Ruxandra; „Gazeta Transilvaniei - încercare de schiță monografică (II)”; Biblioteca: Revista de Bibliologie și Știința Informării; februarie 2014, Vol. 25, Issue 2, p. 57
^Purice, Bianca; „Tipografia «A. Mureșianu»”, în Țara Bârsei, anul VI (XVII), 2007, (serie nouă), nr. 6, pp. 86-87
^Vlad, Ioan; Brașovul și Marea Unire; Editura Dacia Europa Nova; 1996; p. 30
