O dată cu instalarea Marei crize economice, între artiștii bucureșteni s-au născut polemici aprinse cu privire la greutățiile materiale cu care se confruntau și cu dificultățile întâmpinate în deschiderea de expoziții personale.[1] Toate acestea se întâmplau cu ocazia vernisajului Salonului oficial de grafică din anul 1930.[1] Mai mulți dintre cei care făceau parte din aceeași generație, aflați la un nivel de recunoaștere publică a creației lor, s-au hotărât să participe la expoziții de grup care să aibă o ștachetă calitativă ridicată.[2] Ca urmare a unor discuții aprinse purtate într-un atelier, au dat naștere a asociației intitulate Grupul nostru.[1]
Noua asociație artistică și-a început manifestările fără a avea un program bine definit, singura ei opțiune fiind regularitatea anuală în organizarea de expoziții.[1]
Manifestarea din anul 1933 a fost și ea urmărită de ghinion într-un mod similar celor din anii trecuți.[3] Evenimentul nu a atras nici achiziții substanțiale, nici simpatii, nici elogii ale presei. Consecința a fost predictibilă și a dus la o sucombare aparentă a grupului, deoarece în anul 1934 nu s-a mai organizat nicio expoziție.[3] Cu toate acestea, țelurile comune și prieteniile legate între artiști au făcut ca în anul 1935 să se deschidă a patra expoziție la Sala Mozart.[4] De această dată, a fost un succes. Cronicile plastice au făcut epocă și colecționarii au fost interesați în achiziții.[3]
Reușita din anul 1935 a făcut ca în luna ianuarie 1936 să fie un nou vernisaj la Sala Dalles la care au participat: Mac Constantinescu, Ștefan Constantinescu, Constantin Baraschi, Dan Băjenaru, Tache Papatriandafil, Tache Soroceanu, Lucian și Otti Grigorescu, Artium Avachian, Casilda și Paul Miracovici, Alexandru Moscu, Gheorghe Nichita și Alexandru Phoebus.[3]
Asociația Grupul nostru a mai deschis manifestări expoziționale și în următorii patru ani 1937, 1938, 1939 și 1940, în aceeași componență, dar nu au mai atins succesul financiar din anul 1936. Cu toate acestea s-a obținut motiv de satisfacție a membrilor grupării. [3]
Dizolvarea asociației a fost cauzată de dispersarea societarilor prin diferite părți ale României, ei fiind concentrați în Armata română din cauza începerii celui de al doilea război mondial.[3]