Articolele Henriciane (Pol. Artykuły henrykowskie, Latin. Articuli Henriciani) au avut caracterul unui contract între națiunea polonă, înțelegînd prin acest termen doar nobilimea, (singura clasă socială care avea drepturi depline) și noul rege ales al Uniunii polono-lituaniene, contract care a stat la baza unui nou sistem constituțional de guvernare, aproape unic în Europa acelor vremuri. În timp ce Pacta Conventa se referea doar la prerogativele noului rege-ales, Articolele Henriciane se referă la statutul regalității pe care de acum încolo toți suveranii polono-lituanieni vor fi obligați să jure că îl respectă. Practic, Articolele Henriciane au funcționat ca o primă Constituție a Uniunii polono-lituaniene, fiind înlocuite abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Constituția de la 3 mai 1791.
Cele 18 articole au fost scrise și adoptate de nobilimea polono-lituaniană în 1573 în orașul Kamień, din apropierea Varșoviei, în perioada de inter-regnum (1572-1573) care a urmat stingerii dinastiei Jagellone. Documentul a primit numele lui Henri de Valois, primul rege-ales al Poloniei și al Lituaniei, care a fost obligat să îl semneze înainte de a fi acces la tron. În perioada următoare, fiecare rege-ales trebuia să jure că va respecta cele 18 articole, care au rămas neschimbate (spre deosebire de cele din Pacta Conventa și alte documente similare, care erau adaptate pentru fiecare candidat la tron). Acceptarea acestora de către candidatul desemnat să conducă Uniunea polono-lituaniană, era o condiție obligatorie pentru ascensiunea la tron și au fost incluse în ceremonia de depunere a jurământului de încoronare a acestuia.
Prevederile Articolelor Henriciane pot fi rezumate astfel:
Alte articole stipulau că:
Fiecare rege era obligat să declare că „dacă s-a înfăptuit ceva de către Domnia Noastră, împotriva legilor, libertăților, privilegiilor sau tradițiilor, Noi declarăm că toți locuitorii Regatului vor fi eliberați de jurământul de credindință față de Domnia Noastră.”
Lokasi Pengunjung: 3.141.46.130