PROFILPELAJAR.COM

Clasificare științifică
Apocynaceae

Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Plantae
Subregn	Viridiplantae
Infraregn	Streptophyta
Diviziune	Tracheophytes
Subdiviziune	Spermatophytes
Ordin	Gentianales
Familie
Apocynaceae^[1]^[2]^[3]^[4]^[5]
Juss., 1789
Tip taxonomic
Apocynum L., 1753
Sinonime
Asclepiadaceae Borkh., 1797 (nom. cons.[*])
Modifică date / text

Apocinaceele (Apocynaceae) este o familie de plante dicotiledonate aparținând ordinului Gentianales.

Descriere

Familia Apocynaceae cuprinde 480 de genuri, cu cca 4800 de specii de plante perene entomofile, erbacee și liane, rar arbuști, arbori, unele cu tulpini cărnoase, suculente sau agățătoare și volubile, răspândite mai ales în regiunile subtropicale și tropicale, mai puțin în cele cu climat temperat. Au frunze simple, de obicei opuse, nestipelate, adesea coriacee și sempervirescente. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radiară), hermafrodite (bisexuate), tetra- sau pentamere, gamosepale și gamopetale, grupate în inflorescențe cimoase. Caliciul este gamosepal, adânc, 5 (sau 4) fidat. Corolă este gamopetală, hipocrateriformă, campanulată sau infundibuliformă, cu 5 (4) lacinii, cu gâtul de regulă acoperit cu scvame. Androceul cu 4-5 stamine inserate aproape la mijlocul tubului corolei, anterele adesea cu conectiv bine dezvoltat, prelungit deasupra lor și păros. Gineceul cu ovar superior, bicarpelar, cenocarpic sau cu carpele aproape libere, multiovulat, cu 1 sau 2 stile terminate cu un stigmat adeseori globulos sau disciform umflat. La baza gineceului se află 2 nectarine evidente, dispuse opus. Formulă florală: ⚥✳ K_(5-4) [G_(5-4) A_5-4] G_{(2) sau 2}. Fructul (capsule, bace sau folicule) este simplu sau multiplu, uneori se desface în fructe parțiale. La speciile din România fructele sunt uscate, dehiscente, formate din 2 mericarpe, multisperme. Semințele sunt adeseori turtite, uneori cu un smoc de peri terminali. Reprezentanții familiei se caracterizează de obicei prin prezența fasciculelor bicolaterale, a laticiferelor nearticulate și a unor substanțe toxice. În România se găsesc numai 3 genuri, cu 5 specii spontane sau cultivate ca plante ornamentale.^[6]^[7]^[8]^[9]^[10]

Importanța

Genurile Nerium , Vinca (saschiu), Catharanthus, Asclepias, Hoya, Stapelia, Plumeria și Tabernaemontana sunt cultivate ca plante ornamentale. Genurile Nerium și Thevetia sunt plante otrăvitoare (pot fi fatale). Asclepias este toxică pentru vite. Rădăcinile de Rauvolfia serpentina conțin rezerpină cu acțiune sedativă și hipotensivă. Strophanthus contine glicozide cardiotonice (strofantină) și alte principii active cu importanță în practica medicala. Nerium (oleandru) se cultivă ca plantă decorativă; frunzele și scoarța, precum și lemnul acestui gen sunt otrăvitoare; conțin glicozizi cardiotonici. Din Catharanthus roseus se obțin medicamente antileucemice: vincristina și vinblastina. Latexul din Plumeria este folosit în tratamentul durerilor de dinți. Latexul unor specii din genurile Landolphia, Clitandra, Cryptostegia, Hancornia, Urceola se folosește pentru extragerea cauciucului. Apocynum cannabinum originară din America de Nord, are importanță practică datorită fibrelor tulpinale folosite în industria textilă. Fibrele din tulpina de Calotropis și Leptadaenia sunt utilizate pentru fabricarea de parâme. Tuberculii de Ceropegia sunt comestibili.

Specii din România

Flora spontană a României conține 5 specii:^[11]^[12]^[13]^[14]

Nerium oleander = Leandru, Oleandru
Trachomitum venetum (Apocynum venetum) = Chendâr
Vinca herbacea = Saschiu erbaceu, Brebenoc erbaceu, Pervincă
Vinca major = Saschiu mare, Brebenoc mare
Vinca minor = Saschiu mic, Brebenoc mic

Specii din Republica Moldova

Flora Republicii Moldova conține 2 specii:^[15]^[16]^[17]^[18]

Vinca herbacea = Saschiu erbaceu, Brebenoc erbaceu
Vinca minor = Saschiu mic, Brebenoc mic

Genuri

Note

^ Reveal System of Classification
^ Summary of recent systems of angiosperm classification[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ An updated classification for Apocynaceae[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ An Updated Classification of the Class Magnoliopsida (“Angiospermae”)[*], p. 135 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Flowering Plants (PDF)
^ Constantin Pârvu. Universul plantelor. Mică enciclopedie. Ediția a III-a Revăzută și completată. Editura Enciclopedică. București, 2000
^ Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 1-2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005
^ Alexandru Buia, Anton Nyárády, Mihai Răvăruț. Botanica agricolă. Vol. II. Sistematica plantelor. Editura Agro-Silvică. București.1965
^ Iuliu Morariu, Ioan Todor. Botanică sistematică. Ediția a II-a revizuită. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1972
^ Ioan Hodișan, Ioan Pop. Botanică sistematică. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1976
^ Academia Republicii Populare Romîne. Flora Republicii Populare Romîne. Volumul VIII. Redactor principal: Acad. Traian Săvulescu, redactor al volumului: Acad. E. I. Nyárády. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1961
^ Beldie Al. Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare. București: ed. Academiei Române, 1977-1979, vol. I-II.
^ Ciocârlan V. Flora ilustrată a României. București: Ceres, 2009.
^ I. Prodan, Al. Buia. Flora mică ilustrată a României. Ediția a V-a. Editura Agro-Silvică. București, 1966
^ Гейдеман T. Определитель высших растений Молдавской ССР. Кишинев, 1986.
^ Negru A. Determinator de plante din flora Republicii Moldova. Chișinău, 2007.
^ A. Negru, A. Ștefîrța, V. Cantemir, ..; Lumea vegetală a Moldovei . Vol. 3 : Plante cu flori - II : Clasa Magnoliopsida, subclasele, Dilleniidae, Lamiidae, Asteridae. Acad. de Științe a Moldovei Fondul Ecologic Național . ─ Chișinău : Știința, 2006
^ Rebublica Moldova. Ministerul mediului. Cadastrul regnului vegetal. Specii de plante incluse în Cartea Roșie. Chișinău, 2012