Actualul district Antwerpen corespunde de fapt cu fostul oraș Antwerpen, așa cum se prezenta el înainte de fuziunea, în 1958, cu satele Berendrecht, Zandvliet și Lillo. Pe 1 ianuarie 1983, cele trei au fost separate de districtul Antwerpen și comasate într-un district separat, numit Berendrecht-Zandvliet-Lillo.
Toponimie
Într-o primă variantă, toponimul „Antwerpen” este explicat etimologic și arheologic prin faptul că numele dat primei așezări din zonă ar fi fost „Anda Verpa”, însemnând „pământ aruncat” (pe malul râului) în vechea limbă germană.[3]
O a doua variantă consideră că numele provine de la „aan de werf”, adică „în curte”, cu referire la localizarea și funcțiunile orașului ca port.[4]
Există și o a treia variantă. O legendă din secolul al XV-lea spune că în ținutul Schelde, aproape de începutul erei noastre, trăia un gigant numit Druon Antigoon, care-l obliga pe fiecare căpitan de corabie ce naviga pe Schelde să plătească o taxă mare. Dacă acesta refuza, gigantul îi tăia mâna.[3]Silvius Brabo, un soldat roman, a luptat, învins și ucis gigantul, i-a tăiat mâna și a aruncat-o în Schelde. Conform acestei legende, locuitorii astfel eliberați au denumit orașul Antwerpen, de la „hand” + „werpen”, adică „mână tăiată”.[3]
Totuși, există cercetători care resping toate cele trei variante. Într-o lucrare voluminoasă din 2007,[5] clasicistul Alfred Michiels susține că zona în care este situat orașul se numea în trecut „Andouerpis”, iar că numele localității provine din limba celtă și înseamnă „cei care trăiesc pe ambele maluri”.[6]
Odată cu încheierea Păcii Westfalice, în 1648, care garanta independența provinciilor de nord, a dispărut și ultima speranță a redeschiderii râului Schelde pentru navigația maritimă. Antwerpen a rămas totuși un centru regional important.
În secolul al XIX-lea, împăratul francezNapoleon Bonaparte a remarcat importanța orașului Antwerpen și a râului Schelde, pe care le-a comparat cu „o armă îndreptată spre inima Angliei”.[10][11] Ulterior, el a construit în portul Antwerpen docuri pentru navele marinei de război.
Epoca modernă
Aceste docuri au reprezentat începutul marii expansiuni a portului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în secolul XX. Abia în 1863 un tratat internațional a stipulat anularea taxei de navigare pe Schelde, aceasta devenind complet liberă. Cheiurile râului au fost îndreptate la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu demolarea unor părți ale vechiului oraș.[12][13]
Expansiunea Antwerpenului a dus la construcția de noi străzi și bulevarde, dar și de noi clădiri publice, precum tribunalul sau Banca Națională.
Secolul XX a adus progres. Deși întreruptă de cele două războaie mondiale, creșterea teritoriului orașului a continuat, în special pe seama expansiunii portului. Astfel, pe 22 martie 1929, fostele municipalități Oosterweel, Oorderen și Wilmarsdonk, plus părți din Ekeren, Merksem, Hoevenen și Lillo au fost alipite Antwerpenului.[14] În 1958, municipalitățile Lillo, Berendrecht și Zandvliet au fost atașate orașului. În timpul marii fuziuni din 1983, ele au fost separate din nou de Antwerpen și au devenit districtul Berendrecht-Zandvliet-Lillo.[14]
Geografie
Cartiere în districtul Antwerpen
Cu roșu, sub-districtele districtului Antwerpen. Deasupra, cu portocaliu deschis, se află districtul Berendrecht-Zandvliet-Lillo. Cu portocaliu închis sunt fostele municipalități Oosterweel-Oorderen-Wilmarsdonk
Districtul Antwerpen al orașului Antwerpen este împărțit administrativ în 22 de sub-districte (în neerlandezăwijken).[15]
Totuși, în folosința populară de zi cu zi sunt utilizate multe alte nume:
Districtul Antwerpen folosește, împreună cu Berendrecht-Zandvliet-Lillo, următoarele coduri poștale:[16][17]
2000 Antwerpen 1 este fosta vatră a localității, cuprinsă între râul Schelde și de Leien, cu patru cartiere istorice: 1 (Schipperskwartier), 2 (Stadswaag, Paardenmarkt etc.), 3 (Theaterkwartier etc.) și 4 (Sint-Andrieskwartier), și încă două zone suplimentare: Eilandje și Zuid-Museum.
2020 Antwerpen 2, situat la sud de de Singel și de Inelul de ocolire R1, incluzând printre altele Kiel, Tentoonstellingswijk și Nachtegalenpark.
2030 Antwerpen 3, regiunea portului: fostele municipalități Oosterweel, Oorderen și Wilmarsdonk, plus câteva zone anexate în 1927 din Ekeren (părțile nordice din Luchtbal, Rozemaai, Schoonbroek etc.) și din Merksem (partea sudică a Luchtbal).
2040 Antwerpen 4, atașat în 1958, formează din 1983 districtul Berendrecht-Zandvliet-Lillo.
2060 Antwerpen 6, situat la est de de Leien și la nord de străzile Gemeentestraat și Carnotstraat (N12), cu cartiere cunoscute precum Sint-Amandus, Dambrugge (sau Sint-Job), Dam, Seefhoek, Stuivenberg, Faboert etc.
2018 Antwerpen 7, situat la est de Leien și la sud de străzile Gemeentestraat și Carnotstraat (N12), incluzând printre altele Klein-Antwerpen, Statiekwartier, Markgrave (De Ley, Sint-Laureys), Zuid-Brederode, Haringrode, Zurenborg etc.
Demografie
Districtul Antwerpen se întinde pe 8.730 ha și avea 194.592 de locuitori în septembrie 2015.[18] Conform legii, un district cu peste 100.000 de locuitori poate fi împărțit în mai multe sub-districte (spre exemplu Linkeroever). Acest lucru nu s-a întâmplat însă cu restul districtului Antwerpen din 1983, de când au fost înființate districtele. Dar în urma unei înțelegeri cu districtul Ekeren, cartierele Edisonwijk, Rozemaai și Schoonbroek, plus câteva zone adiacente precum Oude Landen și Ekers Moeras vor fi retrocedate către Ekeren la începutul anului 2019. Același lucru se va întâmpla cu Muisbroek (Ekerse Putten) și Bospolder.[18] Modificările sunt necesare pentru a rezolva situațiile în care casele de pe aceeași stradă se află în districte diferite, ori casa se află într-un district, iar grădina în altul.[18] Corectarea limitei administrative dintre Antwerpen și Ekeren a fost aprobată pe 25 ianuarie 2016 de Consiliul Local al orașului Antwerpen. Pe 1 ianuarie 2019, deci, districtul Antwerpen va avea cu 375 ha și circa 5000 de locuitori mai puțin.
.svg){kind=small}
