Alpii Bernezi

Alpii Bernezi

Айгер, Мьонх и Югфрау (от ляво надясно), гледани от север
AltitudineFinsteraarhorn 4.274 m
Localizarecantonul Berna și Valais, Elveția
Aparține deBerner Alpen im weiteren Sinne (SOIUSA)[*][[Berner Alpen im weiteren Sinne (SOIUSA) (mountain range)|​]]  Modificați la Wikidata
Coordonate46°25′30″N 7°41′37″E ({{PAGENAME}}) / 46.425°N 7.6936°E
Hartă
Alpii Bernezi se află în Elveția
Alpii Bernezi
Alpii Bernezi (Elveția)

Harta cu amplasarea muntelui

Alpii Bernezi - lanț muntos din Alpii Occidentali - se află pe teritoriul Elveției (cantoanele Berna, Vaud, Fribourg, Valais, Lucerna, Uri și Nidwalden).

Valea Ronului îi separă la sud de Alpii Pennini; trecătorile Furka, St. Gotthard și valea Ronului superior formează la sud-est granița cu Alpii Lepontini; la est, valea râului Reuss îi separă de Alpii Glarus; limita nordică nu este foarte bine definită, dar poate fi asimilată cu o linie ce unește lacurile Geneva și Lucerna.

Trecutul Alpilor Bernezi este inseparabil legat de istoria a două cantoane: Vaud si Berna. Din anul 58 î.Hr. aceste ținuturi au aparținut Imperiului Roman, care exercita însă numai autoritate simbolică asupra regiunii montane, lipsite de cai de acces. În secolul al V-lea in zonă s-au stabilit burgunzii, care au inclus aceste pământuri în statul lor medieval. În 1032 Vaud s-a aflat între granițele Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, iar in secolul al XIII-lea a devenit proprietatea Casei de Savoia.

În perioada formării Confederației Elvețiene Vaud s-a simțit adeseori amenințat de cantonul învecinat, Berna. Și nu fără motiv: a fost supus de acesta în secolul al XVI-lea. In 1798 locuitorii din Vaud si-au dobandit independenta, de care s-au bucurat numai patru luni. Sub numele de Republica Lemanica regiunea a fost subordonata Republicii Helvetice, un stat-satelit aparut la dorinta lui Napoleon. În 1728 tinuturile Aargau, Vaud si Oberland (care apartineau Bernei) au obtinut statut de cantoane independente, dar cel din urma a fost anexat de regiunea-mama in 1803. In acelasi an, din Republica Lemanică s-a desprins teritoriul cu numele Vaud.

Vaile apelor Rhône (Ron), Venoge si Gros de Vaud sunt, in prezent, regiuni specific agricole. Se cultiva cu precadere cereale, sfecla de zahar si tutun. In Alpii Bernezi ramura predominanta a agriculturii ramane insa cresterea vitelor pentru lapte.

Cantonul Vaud (germană: Waadt), situat in sud-vestul Elvetiei, face parte din regiunea fracofona a tarii. Numarul locuitorilor sai depaseste 650.000, iar densitatea populatiei variaza mult. Niciun alt canton elvetian nu este, probabil, atat de variat sub aspectul peisajelor. La nord, in preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai in extremitatea vestica si in interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg si Valais se ridica lanturi muntoase, care la vest sunt o prelungire a muntilor Jura. Segmentul lor aflat in cantonul Vaud, care atinge inalțimea maxima in Varful Mont Tendre, marchează totodata granita cu Franta.

Partea centrala a cantonului, care ocupa aproximativ doua treimi din suprafata sa, castiga in altitudine la est de Montereux, in directia Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea raului Saane, masivul Les Diablerets (cea mai inalta parte a cantonului, cu altitudini de pana la 3.210 m), precum si valea de pe malul stang al Ronului. Saane (Sarine) este un afluent drept al raului Aare. Aceasta apa curgatoare, cu lungimea de 128 km, izvoraste din pasul Sanetsch, din Alpii Bernezi, si traverseaza Lacul Gruyére (ale carui ape au fost inaltate de barajul unei hidrocentrale), pentru a se revarsa in Aare la vest de Berna.

Dezvoltarea turismului in Alpii Bernezi a dus la extinderea statiunilor de schi locale. Spre deosebire de cantonul Valais, in zona mai pot fi intalnite localitati care nu sunt foarte aglomerate nici macar in mijlocul sezonului hibernal. Mai cunoscută decat partea alpină este insa acea zona a cantonului Vaud aflata in imediata apropiere a lacului Léman (lacul Geneva). Aici se afla nu numai celebrele orase Montreux si Vevey, dar si Lausanne, sediul Comitetului Olimpic International .

Alpii Bernezi sunt străbătuți la nord de râul Aar și afluentul său Saane, la sud de Ron, iar în partea de est de râul Reuss.

Economia

Agricultura: cresterea vitelor de lapte.
Industria: alimentară (produse lactate)
Turism: (sporturi de iarna)

Statistica

Altitudinea maxima: Tête Ronde (3.210 m)
Alte varfuri:

  • Grand Muveran (3.051 m),
  • Dent de Morcles (2.969 m),
  • La Tornette (2.540 m)

Clima

Alpină. Temperaturile medii multianuale sunt, in vaile locuite, de -3 °C in ianuarie si de +17 °C in iulie.

Obiective turistice

Castelul Ex, rezervatia La Pierreuse, orasul Rougemont, muntele Les Diablerets (ghetarii), localitatea Villars-sur-Ollon.

Vârfuri

Finsteraarhorn
Aletschhorn
Gheţarul Aletsch
Eiger peretele de nord
Eiger-Creasta centrală
Eiger văzut de pe Grossen Scheidegg
Hotel Pilatus-Kulm
Muntele Pilat si Vierwaldstättersee

Principalele vârfuri din Alpii Bernezi sunt:

Finsteraarhorn 4.275 m
Aletschhorn 4.182 m
Jungfrau 4.166 m
Mönch 4.105 m
Grosses Schreckhorn 4.080 m
Grosses Fiescherhorn 4.049 m
Eiger 3.975 m
Bietschhorn 3.953 m
Gross Wannehorn 3.905 m
Gross Nesthorn 3.820 m
Lauterbrunnen Breithorn 3.779 m
Balmhorn 3.711 m
Wetterhorn Mittelhorn 3.708 m
Wetterhorn Jungfrau 3.703 m
Silberhorn 3.695 m
Blümlisalphorn 3.671 m
Gross Doldenhorn 3.647 m
Atels 3.636 m
Dammastock 3.633 m
Galenstock 3.597 m
Sustenhorn 3.512 m
Gspaltenhorn 3.442 m
Fleckistock 3.418 m
Gross Hühnerstock 3.348 m
Ewigschneehorn 3.331 m
Ritzlihorn 3.282 m
Wildhorn 3.264 m
Wildstrubel 3.253 m
Diablerets 3.246 m
Titlis 3.239 m
Gross Spannort 3.205 m
Wellhorn 3.196 m
Mettenberg 3.107 m
Löffelhorn 3.098 m
Grand Muveran 3.061 m
Gross Wendenstock 3.044 m
Sparrhorn 3.026 m
Torrenthorn 3.003 m
Grande Dent de Morcles 2.980 m
Schilthorn 2.973 m
Eggishorn 2.934 m
Uri Rothstock 2.932 m
Schwarzhorn Grindelwald 2.930 m
Gross Siedelhorn 2.881 m
Albristhorn 2.764 m
Röthihorn 2.759 m
Faulhorn 2.683 m
Gummfluh 2.461 m
Sulegg 2.412 m
Vanil Noir 2.395 m
Niesen 2.366 m
Brienzer Rothorn 2.351 m
Tour d'Aï 2.334 m
Hohgant 2.202 m
Stockhorn 2.192 m
Kaiseregg 2.189 m
Mount Pilatus Tomlishorn 2.132 m
Chamossaire 2.116 m
Gemmenalphorn 2.064 m
Rochers de Naye 1.740 m
Moléson 2.006 m
Dent de Jaman 1.879 m

Trecători

Principalele trecători din Alpii Bernezi sunt:

Denumire Traseu Acces Înălțime (m)
Lauitor de la Lauterbrunnen la Eggishorn acoperită de zăpadă 3.700
Mönchjoch de la Grindelwald la Eggishorn acoperită de zăpadă 3.560
Jungfraujoch de la Wengernalp la Eggishorn acoperită de zăpadă 3.470
Strahlegg Pass de la Grindelwald la Grimsel Pass acoperită de zăpadă 3.351
Grünhornlücke de la Great Aletsch Glacier la Fiescher Glacier acoperită de zăpadă 3.305
Oberaarjoch de la Grimsel la Eggishorn acoperită de zăpadă 3.233
Gauli Pass de la Grimsel la Meiringen acoperită de zăpadă 3.206
Petersgrat de la Lauterbrunnen la Lötschental acoperită de zăpadă 3.205
Lötschenlücke de la Lötschental la Eggishorn acoperită de zăpadă 3.204
Lauteraarsattel de la Grindelwald la Grimsel acoperită de zăpadă 3.156
Beichgrat de la Lötschental la Belalp acoperită de zăpadă 3.136
Lammernjoch de la Lenk la Gemmi acoperită de zăpadă 3.132
Triftlimmi de la Rhone Glacier la Gadmental acoperită de zăpadă 3.109
Sustenlimmi de la Stein Alp la Göschenen acoperită de zăpadă 3.103
Gamchilucke de la Kiental la Lauterbrunnen acoperită de zăpadă 2.833
Tschiugel Pass de la Lauterbrunnen la Kandersteg acoperită de zăpadă 2.824
Hohtürli Pass de la Kandersteg la Kiental cărare 2.707
Lötschen Pass de la Kandersteg la Lötschental acoperită de zăpadă 2.695
Sefinenfurgge de la Lauterbrunnen la Kiental cărare 2.616
Wendenjoch de la Engelberg la Gadmental acoperită de zăpadă 2.604
Furtwangsattel de la Guttannen la Gadmental cărare 2.558
Furka Pass de la Rhône Glacier la Andermatt șosea 2.436
Rawil Pass de la Sion la Lenk im Simmental drum forestier 2.415
Gemmi Pass de la Kandersteg la Leukerbad drum forestier 2.329
Surenen Pass de la Engelberg la Altdorf cărare 2.305
Susten Pass de la Meiringen la Wassen șosea 2.262
Sanetsch Pass de la Sion la Saanen drum forestier 2.234
Joch Pass de la Meiringen la Engelberg drum forestier 2.215
Grimsel Pass de la Meiringen la Rhone Glacier șosea 2.164
Kleine Scheidegg de la Grindelwald la Lauterbrunnen potecă, cale ferată 2.064
Cheville de la Sion la Bex drum forestier 2.049
Grosse Scheidegg de la Grindelwald la Meiringen drum forestier 1.967
Jaman de la Montreux la Montbovon potecă
tunel de cale ferată
1.516
Brünig Pass de la Meiringen la Lucerna șosea, cale ferată 1.035

Note


Bibliografie

Vezi și