Alix de Franța (n. vara 1151 – d. 1197 sau 1198) a fost cea de a doua fiică a regelui Ludovic al VII-lea al Franței cu ducesa Eleanor de Aquitania.
Copilăria
Nașterea unei a doua fiice de către Eleanor de Aquitania în locul unui mult dorit fiu a constituit unul dintre motivele finale care au dus la despărțirea regelui Ludovic al VII-lea al Franței de soția sa. Imediat după aceea, în 1152 căsătoria cuplului regal a fost anulată, deși Alix și sora ei, Maria de Franța au fost declarate legitime și au rămas în custodia tatălui. Mama lor, Eleanor a părăsit Franța, pentru a se recăsători cu Henric de Anjou, duce de Normandia, iar mai târziu devenit și rege al Angliei. De asemenea, Ludovic al VII-lea s-a căsătorit pentru a doua oară.
Contesă de Blois
Alix s-a căsătorit în 1164 cu Theobald al V-lea, conte de Blois. La rândul ei, sora sa Maria s-a măritat cu fratele lui Theobald, Henric, devenit Henric I de Champagne. Alix a fost regentă pe durata plecării soțului ei în Cruciada a treia și, dat fiind că urmașul lor era încă minor, a continuat în poziția de regentă și după ce s-a aflat de moartea lui Theobald în timpul asediului Acrei din 1191. Alix și Theobald au avut șapte copii:
- Theobald, decedat de tânăr (d. 1182)
- Filip, decedat de tânăr (d. 1202)
- Henric, decedat de tânăr (d. 1182)
- Ludovic, devenit conte de Blois și duce nominal de Niceea (d. 1205)
- Alix, abatesă de Fontevrault
- Margareta (d. după 1230), căsătorită cu Gauthier de Avesnes, devenită ulterior contesă de Blois
- Isabelle (d. 1248), căreia nepotul său Theobald al VI-lea de Blois i-a lăsat comitatul de Chartres (despărțit de cel de Blois) și senioria de Chateaurenault; căsătorită mai întâi cu Sulpice d'Amboise, iar apoi cu Ioan de Montmirail.
Note
Surse
- Marion Meade, Eleanor of Aquitaine, 1991.
- Bonnie Wheeler și John Carmi Parsons (editori), Eleanor of Aquitaine: Lord and Lady, 2002.