Fiu al regelui Petru al II-lea al Iugoslaviei și a Prințesei Alexandra a Greciei și Danemarcei (1921-1993), el s-a născut într-o cameră la hotelul Claridge’s din Londra (suita 212), la 17 iulie 1945. Tatăl său se afla în exil de la invazia Iugoslaviei în 1941; în ciuda înfrângerii ocupanților germani, el nu a putut să se întoarcă în Iugoslavia, liderul comunist Tito a preluat puterea și a împiedicat revenirea familiei regale. Guvernul britanic a cedat temporar suveranitatea asupra suitei Iugoslaviei așa încât prințul moștenitor să se poată naște pe teritoriu iugoslav.[2][3]
Părinții lui nu au putut avea grijă de el din cauza diferitelor probleme de sănătate si motive financiare, asa că Alexandru a fost crescut de bunica sa maternă. El a fost educat la Institutul Le Rosey, Academia Militară Culver, la Gordonstoun, la Millfield și școala de ofițeri Mons și a urmat o carieră în armata britanică.
Pretendent la tron (după 1970)
Petru al II-lea, care nu a abdicat niciodată, a murit în Statele Unite în 1970. Alexandru decide totuși, să nu ia titlul de rege, dar niciodată nu a făcut nici o declarație publică de renunțare la drepturile sale dinastice la tronul Regatului Iugoslaviei. Prin urmare, aceasta rămâne în mod oficial Prinț Moștenitor al Serbiei.
Căsătorindu-se cu o romano-catolică, Alexandru a pierdut locul în linia de succesiune la tronul britanic, pe care îl deținea ca descendent al reginei Victoria prin al doilea fiu al său, Alfred. De asemenea, el era descendent al reginei Victoria și prin fiica ei cea mare, Victoria.[4] Fiii săi au rămas în linia de succesiune la tronul britanic.
Alexandru și Maria da Gloria au divorțat în 1985. La 20 septembrie 1985, Prințul Moștenitor Alexandru s-a recăsătorit civil cu Katherine Clairy Batis, fiica lui Robert Batis și a Annei Dosti, și religios a doua zi la biserica ortodoxă sârbă Sf. Sava, Notting Hill, Londra.
Alexandru a mers pentru prima dată în Iugoslavia în 1991. El a lucrat activ cu opoziția lui Slobodan Milošević și s-a mutat în Iugoslavia în 2000.