Arquitetura neo-romena

A arquitetura neo-Romena (também conhecida como estilo nacional romeno, arquitetura revivalista romena ou estilo neo brânovenesco ; em romeno : stilul național român, arhitectura neoromânească, neobrâncovenească ) é um estilo arquitetônico que apareceu no final do  século XIX, no âmbito do Art Nouveau na Romênia,[1] inicialmente o resultado de tentativas de encontrar um estilo arquitectônico específico romeno.

As tentativas devem-se principalmente aos arquitetos Ion Mincu (1852-1912) e Ion N. Socolescu (1856-1924). O auge do estilo deu-se no período entre guerras. O estilo foi uma reação nacional após o domínio do ecletismo . Para além das influências estrangeiras, tornou-se também evidente o contributo dos arquitectos romenos, que reinventaram a tradição, criando, ao mesmo tempo, um estilo original. [2]

Ion Mincu e os seus sucessores, Grigore Cerchez, Cristofi Cerchez, Petre Antonescu ou Nicolae Ghica-Budești, foram favoráveis de uma arquitectura moderna, especificamente nacional, baseando-se em teses como as formuladas por Alexandru Odobescu por volta de 1870:

Estude os vestígios - por mais pequenos que sejam - da produção artística do passado e faça deles a fonte de uma grande arte (...) não perca nenhuma oportunidade de utilizar os elementos artísticos que lhe são apresentados pelos monumentos romenos deixados de antiguidade; mas faça-os, mude-os, desenvolva-os…

Galeria

  • Ornamente de ceramică policromă glazurată - Școala Centrală, București
    Ornamentos cerâmicos policromados esmaltados - Escola Central, Bucareste
  • Acoperișuri cu țiglă ceramică - Casa Nicolae Minovici, București
    Telhados de cerâmica - Casa Nicolae Minovici, Bucareste
  • Acoperișuri cu țiglă metalică în formă de romburi - Strada Constantin C. Nottara nr. 6, București
    Coberturas com telhas metálicas em forma de losango - Strada Constantin C. Nottara no. 6, Bucareste
  • Ornamentație complexă cu noduri și frânghi - Așezămintele Brătianu, București
    Ornamentação complexa com nós e corda - Așezămintele Brătianu, Bucareste
  • Spirale vegetale (aka rinceauri) complexe - Așezămintele Brătianu
    Espirais vegetais complexas (também conhecidas como rinceauri ) - Assentamentos Brătianu
  • Elemente luate din arhitectura țărănească - Așezămintele Brătianu
    Elementos retirados da arquitetura camponesa - Assentamento Brătianu
  • Elemente luate din arhitectura religioasă - Așezămintele Brătianu
    Elementos retirados da arquitetura religiosa - Assentamento Brătianu
  • Elemente luate din arhitectura bizantină (în cazul de aici peștele, un vechi simbol creștin) - Strada Louis Pasteur nr. 24, București
    Elementos retirados da arquitetura bizantina (neste caso o peixe, antigo símbolo cristão ) - Rua Louis Pasteur no. 24, Bucareste
  • Elemente grupate câte trei (în cazul de aici trei arcade) - Strada Pictor Constantin Stahi nr. 14, București
    Elementos agrupados em três (no caso aqui três arcos) - Strada Pictor Constantin Stahi no. 14, Bucareste
  • Structurarea clădirii divizată pe diferite înălțimi, inspirată de cule - Strada Grigore Romniceanu nr. 54, București
    A estruturação do edifício dividido em diferentes alturas, inspirada nas torres - Strada Grigore Romniceanu no. 54, Bucareste
  • Arcada trilobată - Castelul Cantacuzino, Bușteni
    Arcada trilobata - Castelo Cantacuzino, Bușteni
  • Casa Lahovari, acum în curtea Spitalului Cantacuzino din București (1885-1886), Strada Ion Movilă 5
    Casa Lahovari, agora no pátio do Hospital Cantacuzino em Bucareste (1885-1886), Strada Ion Movilă 5 [3]
  • Școala Centrală din București (1890), Strada Icoanei 3-5
    A Escola Central de Bucareste (1890), Strada Icoanei 3-5 [4]
  • Casa parohială și lapidariumul Bisericii Stavropoleos din București (c.1899-1910), Strada Poștei 6
    A casa paroquial e lapidário da Igreja Stavropoleos em Bucareste ( c. 1899-1910), Strada Poștei 6 [5]
  • Design pentru primăria Bucureștiului (1900)
    Projeto para Prefeitura de Bucareste (1900)
  • Casa Nicolae Petrașcu (1900-1904), Piața Romană 1 [6]
    Casa Nicolae Petrașcu (1900-1904), Piața Romană 1 [6]
  • Cavoul Familiei Ghica din Cimitirul Bellu din București (dată necunoscută)
    O túmulo da Família Ghica no Cemitério Bellu em Bucareste (data desconhecida) [7]
  • Cavoul Cantacuzino din Cimitirul Bellu (dată necunoscută)
    Túmulo de Cantacuzino do Cemitério de Bellu (data desconhecida) [8]
  • Cavoul Fraților Gheorghieff din Cimitirul Bellu (dată necunoscută)
    Túmulo dos Irmãos Gheorghieff no Cemitério Bellu (data desconhecida)
  • Cavoul lui Iacob Lahovary din Cimitirul Bellu (dată necunoscută)
    Túmulo de Iacob Lahovary no Cemitério Bellu (data desconhecida)
  • Palatul Artelor, parte a Expoziției Generale Române din 1906 din Parcul Carol, București, de Victor Ștefănescu și Ștefan Burcuș, 1905-1906
    O Palácio das Artes, parte da Exposição Geral Romena de 1906 no Carol Park, Bucareste, de Victor Ștefănescu e Ștefan Burcuș, 1905-1906
  • Interiorul Palatului Artelor, de Victor Ștefănescu și Ștefan Burcuș, 1905-1906
    O interior do Palácio das Artes, de Victor Ștefănescu e Ștefan Burcuș, 1905-1906
  • Casa Nicolae Minovici, azi Muzeul de Artă Populară Nicolae Minovici, București, de Cristofi Cerchez, 1906-1907
    Casa Nicolae Minovici, hoje Museu de Arte Popular Nicolae Minovici, Bucareste, de Cristofi Cerchez, 1906-1907 [9]
  • Casa A. Mincu, București, de Arghir Culina, 1910
    A. Mincu House, Bucareste, por Arghir Culina, 1910 [10]
  • Ușa Casei Laurențiu and Louise Steinebach, București, de Alfred Popper, 1915-1916
    Porta da Casa Laurențiu e Louise Steinebach, Bucareste, de Alfred Popper, 1915-1916 [11]
  • Detaliu neobizantin cu păuni care sorb dintr-o cupă, de la o fereastră a Casei Laurențiu and Louise Steinebach, de Alfred Popper, 1915-1916
    Detalhe neobizantino com pavões bebendo de uma xícara, de uma janela da Casa Laurentiu e Louise Steinebach, de Alfred Popper, 1915-1916 [12]
  • Strada Grigore Romniceanu nr. 54, București, arhitect necunoscut, c.1920
    Rua Grigore Romniceanu no. 54, Bucareste, arquiteto desconhecido, c. 1920
  • Casa C.N. Câmpeanu/Alfred E. Gheorghiu, București, de Constantin Nănescu, c.1923
    Casa CN Câmpeanu/Alfred E. Gheorghiu, Bucareste, de Constantin Nănescu, c. 1923 [13]
  • Blocul construit de Societatea Comunală pentru Locuințe Ieftine pentru Casa Autonomă a Monopolurilor în Piața Lahovary, București, de Lucian Teodosiu, 1926-1929
    O bloco construído pela Sociedade Comunal de Habitação Barata para a Casa Autônoma dos Monopólios na Praça Lahovary, Bucareste, por Lucian Teodosiu, 1926-1929 [14]
  • Biserica Sfântul Gheorghe Grivița (Calea Griviței no. 218), București, de Constantin Pomponiu, 1926-1931
    Igreja de São Gheorghe Grivița (Calea Griviței no. 218), Bucareste, de Constantin Pomponiu, 1926-1931 [15]
  • Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi, Județul Dâmbovița, România, secolul 17
    Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi, Județul Dâmbovița, România, secolul 17
  • Clădirea principală a Palatului Mogoșoaia, Mogoșoaia, România, începutul secolului 18[16]
    Clădirea principală a Palatului Mogoșoaia, Mogoșoaia, România, începutul secolului 18[16]
  • Biserica Stavropoleos, centrul vechi al Bucureștiului, cu picturi elaborate pe fațade, 1724
    Biserica Stavropoleos, centrul vechi al Bucureștiului, cu picturi elaborate pe fațade, 1724
  • Cula Greceanu, comuna Măldărești, Județul Vâlcea, România, secolul 18
    Cula Greceanu, comuna Măldărești, Județul Vâlcea, România, secolul 18

Exemplos notáveis

Romênia

  • Alexandria
    • Catedrala Sfântul Alexandru (Strada Independenței 7-9)
  • București
    • Vila Minovici (Strada Doctor Minovici Nicolae 1)
    • Primăria Sectorului 1 (Bulevardul Banul Manta 9)
    • Casa Gheorghe Tătărescu (Strada Polonă 19)
    • Casa Hagi-Theodoraky (Șoseaua Kiseleff 57)
    • Muzeul Național al Țăranului Român (Șoseaua Kisseleff 3)
    • Casa Dissescu (Calea Victoriei 196)
    • Biserica Amzei (Strada Biserica Amzei 12)
    • Casa Lahovari (Strada Ion Movilă 5)
    • Casa Oprea Soare (Strada Poenaru Bordea col. 2)
    • Palatul Kiseleff (Strada Barbu Ștefănescu Delavrancea 6A)
    • Casa Gheorghe Petrașcu (Piața Romană 5)
    • Interiorul Casei lui Ion Mincu, exteriorul fiind doar eclectic (Strada Arthur Verona 19)
    • Școala Centrală (Strada Icoanei 3-5)
    • Casa Elie Radu (Strada Alexandru Donici 40)
    • Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (Bulevardul Regina Elisabeta 47)
  • Brașov
    • Biblioteca Județeană „George Barițiu” (Bd. Eroilor nr. 35)
    • Cercul Militar (Casa Armatei) (Str. Lungă 1A)
    • Opera din Brașov (Strada Bisericii Române 51)
  • Brăila
    • Palatul Agriculturii (Calea Călărașilor 52)
  • Bușteni
    • Castelul Cantacuzino (Strada Zamora 1)
  • Buzău
  • Constanța
    • Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (Piața Ovidiu 12)
    • Muzeul de Artă Populară din Constanța (Bulevardul Tomis 32)
  • Craiova
    • Fostul Hotel Pallace (Strada Cuza Alexandru Ioan 1)
    • Muzeul Olteniei (Strada Popa Șapcă 8 - Științele Naturii, Strada Madona Dudu 14 - Arheologie, Strada Matei Basarab 16 - Etnografie)
  • Galați
    • Palatul Navigației (Strada Portului 34)
  • Iași
    • Vila „Sonet” (Strada Rece 5)
  • Oradea
  • Ploiești
  • Sibiu
  • Târgu Jiu
    • Colegiul Național Tudor Vladimirescu (Strada Unirii 13)
  • Timișoara
    • Arcadele Operei Naționale Române (Strada Mărășești 2)

Ver também

Referências

  1. ↑ Paul, Constantin (1977). Mică Enciclopedie de Arhitectură, Arte Decorative și Aplicate Moderne. [S.l.]: Editura Științifică și Enciclopedică 
  2. ↑ Popescu, Alexandru (2018). Casele și Palatele Bucureștilor. [S.l.]: Editura Cetatea de Scaun. ISBN 978-606-537-382-2 
  3. ↑ Celac, Carabela & Marcu-Lapadat 2017, p. 124.
  4. ↑ Celac, Carabela & Marcu-Lapadat 2017, p. 123.
  5. ↑ Celac, Carabela & Marcu-Lapadat 2017, p. 49.
  6. ↑ Celac, Carabela & Marcu-Lapadat 2017, p. 80.
  7. ↑ Rîmniceanu, Marin Sorinescu (1924). Istoria Artelor. [S.l.: s.n.] 
  8. ↑ Rîmniceanu, Marin Sorinescu (1924). Istoria Artelor. [S.l.: s.n.] 
  9. ↑ Celac, Carabela & Marcu-Lapadat 2017, p. 158.
  10. ↑ Woinaroski, Cristina (2013). Istorie urbană, Lotizarea și Parcul Ioanid din București în context european. [S.l.]: SIMETRIA. ISBN 978-973-1872-30-8 
  11. ↑ Croitoru-Tonciu, Monica (2022). Alfred Popper - 1874-1946 - (re)descoperirea unui arhitect. [S.l.]: SIMETRIA. ISBN 978-973-1872-51-3 
  12. ↑ Croitoru-Tonciu, Monica (2022). Alfred Popper - 1874-1946 - (re)descoperirea unui arhitect. [S.l.]: SIMETRIA. ISBN 978-973-1872-51-3 
  13. ↑ Woinaroski, Cristina (2013). Istorie urbană, Lotizarea și Parcul Ioanid din București în context european. [S.l.]: SIMETRIA. ISBN 978-973-1872-30-8 
  14. ↑ Voinea, Andrei Răzvan (2018). Idealul Locuirii Bucureștene: Familia cu Casă și Grădină: Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine - București (1908-1948). [S.l.: s.n.] ISBN 978-973-0-28434-8 
  15. ↑ Voinea, Andrei Răzvan (2018). Idealul Locuirii Bucureștene: Familia cu Casă și Grădină: Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine - București (1908-1948). [S.l.: s.n.] ISBN 978-973-0-28434-8 
  16. ↑ Celac, Carabela & Marcu-Lapadat 2017, p. 216.